Autor: Alves Lucas
Deşi la un loc de muncă ar trebui să îți fie asigurate toate condițiile ca să lucrezi în siguranță, nu trebuie să ne ascundem după deget și să nu admitem faptul că pot avea loc și accidente de muncă. Conform unui raport efectuat de Inspecția Muncii, publicat anul trecut, în 2017 au fost înregistrate 4.804 accidente de muncă.
Legea spune că orice angajator trebuie să ia măsurile de siguranță necesare pentru prevenirea lor, însă, în situația în care are loc un accident de muncă, angajații trebuie să știe ce trebuie să facă și care sunt drepturile lor.
Ce sunt accidentele de muncă și cum sunt reglementate legal
Ce situații sunt considerate accidente de muncă
Ce obligații are angajatorul și ce trebuie să facă în cazul unui accident de muncă
Ce obligații și ce drepturi are angajatul în cazul unui accident de muncă
Ce sunt accidentele de muncă și cum sunt reglementate legal
Accidentele de muncă reprezintă orice vătămare corporală gravă a angajaților care are loc în timpul programului de lucru, dar și pe drumul spre sau de la locul de muncă, în cazul în care consecința este incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau, în cel mai nefericit caz, deces.
Accidentele de muncă sunt reglementate de Legea nr. 319/2006, care cuprinde aspecte legate de securitatea în muncă, dar și măsurile necesare pentru prevenirea acestor accidente.
Ce situații sunt considerate accidente de muncă
Ca să înțelegi exact ce incidente pot fi considerate accidente de muncă, în cele ce urmează îți vom detalia ce înseamnă fiecare situație, așa cum este definită de lege:
- Accident de muncă – vătămare gravă sau intoxicație acută care a avut loc în timpul programului de serviciu și în timpul îndeplinirii sarcinilor de lucru. Aici se încadrează accidentele care au provocat incapacitate temporară de muncă pentru cel puțin trei zile, invaliditate sau deces.
- Accident ușor – dacă a produs doar răni ușoare și au fost necesare doar îngrijiri medicale de bază, iar incapacitatea temporară de muncă este mai mică de trei zile.
- Boală profesională – dacă boala a fost provocată de agenți nocivi sau substanțe chimice periculoase, specifice locului de muncă. Aici intră și suprasolicitarea corpului în timpul îndeplinirii sarcinilor de lucru.
- Incident periculos – adică explozii, incendii, avarii sau emisii de noxe care au avut loc din cauza unui defect la echipamentele de lucru sau a unei greșeli a unei persoane. Incidentul este luat în considerare chiar dacă a afectat sau nu vreun muncitor, atât timp cât ar fi putut provoca pagube materiale.
În funcție de urmări sau de numărul de persoane implicate, accidentele de muncă mai sunt clasificate astfel:
- accidente care produc incapacitate temporară de muncă pentru cel puțin trei zile calendaristice;
- accidente care produc invaliditate;
- accidente mortale;
- accidente colective (când sunt accidentate cel puțin trei persoane în același timp și din aceeași cauză).
În afară de cele menționate mai sus, mai există și alte situații care pot fi considerate accidente de muncă:
- un accident pe care l-a suferit o persoană care era în vizită, cu permisiunea angajatorului, la respectivul loc de muncă;
- accidentul suferit de o persoană care încerca, din proprie inițiativă, să înlăture un pericol;
- accidentul suferit de o persoană care îndeplinește sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul activităților sportive sau culturale, în țară sau în străinătate;
- accidentele care au fost provocate de activități care, chiar dacă nu au legătură cu munca, s-au produs la sediul firmei, în timpul programului de lucru, fără să fie din vina persoanei accidentate;
- accidente de traseu, adică pe drumul spre sau de la locul de muncă;
- accidentele care au avut loc în timpul deplasării de la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru a rezolva anumite sarcini de lucru;
- accidentele care au avut loc înainte sau după încetarea lucrului, în cazul în care victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilaje sau materiale, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul de protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de angajator, dacă se afla în baie sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din întreprindere și invers;
- accidentele care au avut loc în timpul pauzelor, dacă angajații se aflau în locurile special amenajate de angajator, dar și în timpul și pe traseul normal spre și de la aceste locuri;
- accidentele suferite de angajați care au fost trimiși de companie să lucreze în alte țări;
- accidentele suferite de persoane care urmează cursuri de calificare, recalificare sau de perfecționare profesională, în timpul și din cauza efectuării acestor activități;
- accidentele care au fost provocate de calamități naturale, precum furtună, viscol, cutremur, inundație, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul programului de lucru;
- accidentul suferit de o persoană care se afla la lucru și a fost agresată;
- dacă persoana a dispărut în urma unui accident, iar împrejurările duc la concluzia că a decedat.
Ce ar trebui să menționăm însă este că, în cazul accidentelor de traseu, pe care le-am amintit ceva mai sus, angajatul nu trebuie să se abată de la traseul normal. Tocmai din acest motiv, angajatorul trebuie să țină evidența traseului pe care angajatul îl parcurge de acasă spre locul de muncă. Traseul exact trebuie menționat de angajat în fișa individuală de instructaj SSM (Sănătate și Securitate în Muncă). Tot aici vor fi incluse intervalul orar și timpul total de deplasare.
Citește și Codul muncii: tot ce trebuie să știi despre drepturile și obligațiile tale în calitate de angajat
Ce obligații are angajatorul și ce trebuie să facă în cazul unui accident de muncă
Așa cum prevede legea, orice angajator este obligat să asigure toate condițiile necesare pentru lucru în siguranță și ca să prevină accidentele de muncă. Concret, angajatorul trebuie:
- să aibă un plan de prevenire și protecție care să evalueze posibilele riscuri și să fie întocmit în funcție de condițiile de la locul de muncă. În acest plan trebuie să fie trecute toate măsurile tehnice, sanitare și de organizare.
- să aibă autorizație de funcționare pentru protecția muncii, pe care trebuie să o obțină înainte de începerea activității;
- să informeze angajații înainte de ocuparea unui post referitor la posibilele riscuri de la locul de muncă și ce anume trebuie să facă în cazul unui incident sau pentru prevenirea lui;
- să angajeze persoane care pot îndeplini sarcinile de lucru respective, fără să pună în pericol siguranța proprie sau a celor de la locul de muncă;
- să le asigure angajaților un control medical periodic;
- să le ofere angajaților echipament de lucru adecvat, care să nu le pună în pericol siguranța sau sănătatea.
Ce trebuie să facă angajatorul dacă are loc un accident de muncă
Dacă are loc un accident de muncă, angajatorul trebuie să declare incidentul organelor competente la inspectoratele teritoriale de muncă, la asigurător și, după caz, la organele de urmărire penală.
Dacă rezultatul accidentului este incapacitatea temporară de muncă a angajatului, atunci poate să cerceteze angajatorul în ce condiții a avut loc acel accident. După constatare, incidentul trebuie raportat la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Instituția va evalua dosarul de cercetare (întocmit de comisia angajatorului) sau va efectua propria anchetă pentru a stabili dacă este vorba într-adevăr de un accident de muncă.
Rezultatul acestei cercetări trebuie să fie notat într-un proces-verbal, în baza căruia vor fi completate un Formular de înregistrare a accidentelor de muncă (FIAM) și o Fișă de comunicare operativă a accidentelor de muncă și a incidentelor periculoase.
Dacă, din nefericire, în urma accidentului rezultă decesul angajatului, instituția medico-legală trebuie să trimită o copie a raportului de constatare medico-legală către Inspectoratul Teritorial de Muncă. Raportul trebuie trimis în cel mult șapte zile de la data decesului.
Ce riscă angajatorii care nu respectă prevederile legale
În cazul în care angajatorul nu respectă normele legale cu privire la securitate și sănătatea în muncă, acesta poate să primească o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei. Cei care au dreptul să sancționeze angajatorii sunt inspectorii de muncă sau inspectorii sanitari, după caz, în baza unui proces-verbal.
Totuși, dacă s-au produs accidente grave, acestea sunt încadrate la infracțiuni, iar angajatorul poate fi pedepsit cu închisoare de la unu la trei ani.
Ce obligații și ce drepturi are angajatul în cazul unui accident de muncă
Dacă mai devreme am vorbit despre drepturile și obligațiile angajatorului, e bine de știut că și angajații trebuie să respecte câteva reguli pentru a preveni producerea unui accident la locul de muncă.
Concret, orice angajat trebuie să țină cont de următoarele aspecte:
- să folosească în mod corect aparatura, uneltele, substanțele periculoase, mașinile, alte echipamente de transport sau de producție;
- să folosească în mod corect echipamentul de protecție și să îl depoziteze în locurile special amenajate;
- să nu scoată din funcțiune sau să modifice la întâmplare aparatura, dispozitivele de securitate, uneltele, mașinile sau instalațiile tehnice ale clădirii;
- să anunțe imediat angajatorul sau persoana responsabilă orice situație care poate reprezenta un pericol sau orice defecțiune la dispozitivele de protecție;
- să anunțe imediat angajatorul sau persoana responsabilă dacă a suferit un accident;
- să coopereze cu angajatorul astfel încât să poată fi realizate măsurile de protecție și să fie asigurate toate condițiile pentru siguranța și sănătatea la locul de muncă;
- să colaboreze cu inspectorii de muncă și cu cei sanitari în cazul în care a avut loc un accident la locul de muncă.
Ce drepturi are angajatul
Drepturile angajatului în cazul unui accident de muncă sunt reglementate prin Legea nr. 346/2002, conform căreia asigurarea pentru accidentele de muncă și boli profesionale este obligatorie pentru orice persoană angajată cu contract individual de muncă.
Asigurarea face parte din sistemul de asigurări sociale și îi oferă fiecărui angajat următoarele drepturi:
- Reabilitare medicală – adică servicii gratuite (asigurate de CNPP), precum asistență medicală de urgență, tratament medical ambulatoriu, servicii medicale în spital, tratamente de recuperare, investigații de specialitate, cure balneoclimaterice sau tratamente și programe individuale de recuperare. Acestea sunt asigurate până la ameliorarea sau restabilirea stării de sănătate a angajatului.
- Reabilitare și reconversie profesională – care sunt oferite la cererea angajatului de către CNPP. Ce e important de reținut este faptul că angajații beneficiază de o indemnizație lunară de 70% din valoarea salariului brut primit, pe toată durata acestor cursuri. Această indemnizație nu se cumulează cu indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă, despre care vom vorbi în cele ce urmează.
Indemnizații, compensații, rambursări de cheltuieli
Indemnizația în urma unui accident de muncă trebuie obținută de angajator, nu de angajat, în baza unui certificat medical vizat de la Direcția de Sănătate Publică sau de la Casa de Pensii. Valoarea indemnizației este calculată astfel:
- 80% din media veniturilor din ultimele șase luni;
- 100% din media veniturilor din ultimele șase luni, în cazul în care există urgențe chirurgicale.
Indemnizația este acordată pentru 180 de zile în decursul unui an, din prima zi de concediu medical. E bine de știut că perioda concediului medical poate fi prelungită cu cel mult 90 de zile, în funcție de starea de sănătate a angajatului.
Citește și Tipuri de concediu medical. Cum se solicită, cum se prelungește și cum se calculează indemnizația
Compensațiile se acordă în cazul în care angajatul rămâne cu leziuni care îi reduc capacitatea de muncă între 20% și 50%. Compensația trebuie solicitată de la CNPP, în baza unei decizii a medicului. Valoarea totală este stabilită în funcție de gravitatea leziunilor, însă nu poate fi mai mare de 12 salarii brute. Spre deosebire de indemnizație, compensațiile sunt acordate o singură dată, integral, și pot fi cumulate cu alte indemnizații sau drepturi.
Rambursările de cheltuieli sunt oferite de CNPP și pot să includă următoarele cheltuieli: transport de urgență, ochelari, aparate acustice sau proteze, dacă au fost deteriorate în urma accidentului, sau dispozitive medicale care au fost implantate în timpul unei intervenții chirurgicale.
În cazul decesului angajatului e necesar să fie depusă o cerere pentru despăgubire la CNPP, alături de actele solicitantului de drept. Doar o singură persoană poate să primească aceste despăgubiri, iar aceasta poate fi soțul/soția, părintele, copilul, moștenitorul, curatorul sau, în lipsa lor, persoana care dovedește că a suportat toate cheltuielile de deces. Valoarea totală a despăgubirii este de patru salarii medii brute și este plătită la 15 zile de la data la care a fost admisă cererea.
Sursa foto: Shutterstock
Autor: Alves Lucas
25 March 2019
