Activitatea de freelancer: cadru legal, joburi și beneficii

Dacă îți dorești să ai un program de muncă flexibil, să nu ai șefi, să poți lucra de oriunde, de pe o plajă cu nisip fin sau, poate, dintr-o cabană montană, una dintre cele mai bune opțiuni este freelancingul. Mai jos, poți afla mai multe despre ce înseamnă să fii un freelancer, de la legislația care îți protejează drepturile la taxele pe care le plătești, declarațiile care trebuie completate și la ce câștiguri te poți aștepta.

Cadru legislativ
Ce este un freelancer
Ce taxe plătești ca freelancer
Ce declarații trebuie completate, dacă ești freelancer
Avantaje și dezavantaje ale activității de freelancing
Cât câștigă un freelancer
Platforme de freelancing

Cadru legislativ

În primul rând, nu există o lege care să reglementeze în mod expres activitatea de freelancer. Totuși, în Codul Fiscal întâlnim un capitol intitulat „Venituri din activități independente”, care reglementează acele venituri obținute din munca de liber-profesionist.

Mai mult, pentru a putea fi plătit în calitate de freelancer, este necesar să fii autorizat pentru activitatea realizată. Acest lucru este posibil, dacă deții o firmă (SRL), dacă te-ai înregistrat ca PFA (persoană fizică autorizată), PFI (persoană fizică independentă), ai încheiat un contract de colaborare sau te încadrezi într-o profesie liberală, reglementată prin legi speciale.

Ce este un freelancer

Un freelancer sau liber-profesionist, așa cum este numit în limba română, este un termen care definește un specialist (într-un anumit domeniu) ce lucrează pentru diverși clienți, fără a fi angajat prin contract individual de muncă la o firmă.

Există freelanceri full time sau persoane care întreprind astfel de activități în timpul liber, pe lângă locul de muncă.

Activitățile de freelancing sunt destul de căutate, iar trendul este în creștere. Cele mai multe proiecte sunt în domenii precum IT, marketing sau publicitate. Mai jos sunt câteva dintre cele mai căutate joburi:

  • Web designer;
  • Web developer;
  • Content writer;
  • Copywriter;
  • Traducător;
  • Specialist în HTML5 Development, PHP, Javascript;
  • Editor foto-video.

În funcție de abilități și de cunoștințe, poți avea clienți atât din România, cât și din întreaga lume. Astfel, dacă știi limba engleză sau alte limbi străine, vei avea un avantaj.

👉 Dacă ești în căutarea unui nou loc de muncă, OLX te ajută să îl găsești pe cel potrivit pentru tine. Descoperă aici sute de joburi la care poți aplica simplu și rapid, astfel încât din candidat, să devii proaspăt angajat.

Ce taxe plătești ca freelancer

Dacă lucrezi ca freelancer, ai un tratament fiscal diferit de angajații unei firme. Cum spuneam mai sus, cele mai comune forme de lucru ca freelancer sunt SRL-ul, PFA-ul și PFI-ul. Despre taxele aferente fiecăreia poți citi mai jos.

Contribuții dacă ți-ai deschis firmă (SRL)

Dacă lucrezi ca freelancer și ai un SRL (societate cu răspundere limitată), va trebui să plătești următoarele taxe:

  • 1% – impozit pe venit, dacă ai cel puțin un angajat;
  • 3% – impozit pe venit, dacă nu ai salariați;
  • 16% – impozit pe dividende.

Dacă ai angajați care dețin contract individual de muncă, va trebui să achiți contribuțiile aferente fiecărui salariat. CAS reprezintă 25% din salariul brut, iar CASS, 10% din salariul brut. Pe lângă acestea, trebuie plătite impozitul pe venit (10% din salariul brut) și contribuția pentru muncă, 2,25% din salariul brut, pentru fiecare angajat.

Mai mult, dacă ai o cifră de afaceri mai mare de 100.000 de euro pe an (aceasta se calculează pe 31 decembrie), impozitul pe profit va fi de 16%, începând cu primul trimestru după ce s-a depășit plafonul. În cazul în care depășești plafonul de 300.000 de lei pe an, apare obligativitatea înregistrării în scopuri de TVA.

Contribuții dacă lucrezi ca PFA

În cazul în care prestezi activități de freelancing ca PFA, vei plăti la stat următoarele taxe:

  • 10% – impozit pe venit net (venituri – cheltuieli deductibile);
  • 25% din venitul brut – CAS (asigurări sociale – pensie);
  • 10% din venitul brut – CASS (asigurări sociale de sănătate).

CAS și CASS trebuie plătite doar dacă estimezi că vei obține un venit de cel puțin 2.300 de lei, venitul minim pe economie la data de 1 ianuarie 2021. Dacă te asiguri într-un sistem propriu de asigurări sociale, ești scutit de la plata CAS.

SRL vs PFA

Pentru a înființa un PFA, este nevoie de mai puține acte și ia mai puțin timp decât deschiderea unei firme. Totul durează aproximativ 10 zile.

Mai mult, costurile de înființare diferă mult. În cazul unui PFA, nu există taxe de înființare la Registrul Comerțului, însă trebuie să plătești taxe notariale, circa 100 de lei. Pentru înființarea unui SRL, ai de plătit 122 de lei, taxă pentru înscrierea în Registrul Comerțului, taxe notariale, care pot ajunge la 150 de lei, și capitalul social minim, 200 de lei.

Într-un SRL, ai acces la bani lunar și vei plăti taxe aferente salariilor, dacă ai angajați, și dividende. Ca PFA, te poți bucura de bani în aceeași zi în care îți intră în cont. În ambele cazuri, este nevoie să ții contabilitatea. Dacă în cazul PFA-ului, te poți ocupa singur de acest aspect, pentru un SRL, este nevoie de un contract cu o firmă de contabilitate.

În cazul unui PFA, lipsește plata dividendelor. La un SRL, trebuie să plătești 16% impozit pe dividende, pentru a putea avea acces la profit.

Ca PFA, poți beneficia de deducerea unor cheltuieli legate de business, așa cum sunt chiria, cheltuielile cu transportul public, abonamentul la internet și telefon, licențele IT.

În fine, închiderea unui PFA urmează o procedură simplificată, prin comparație cu dizolvarea unui SRL.

Contribuții dacă lucrezi ca PFI

PFI (persoana fizică independentă) este o subcategorie a PFA-ului și constă în acele profesii liberale, desfășurate în mod independent. Articolul nr. 67 din Codul Fiscal definește veniturile obținute din profesiile liberale drept acele venituri obținute din prestarea unor servicii în „domeniile științific, literar, artistic, educativ, de către medici, avocați, contabili, auditori financiari, arhitecți, traducători, sportivi”.

Ca PFI, vei plăti următoarele taxe la stat:

  • 16% – impozit pe venituri din activități independente;
  • 10% – CASS;
  • 25% – CAS.

Contabilitatea se realizează în partidă simplă, similar PFA-ului. Totuși, spre deosebire de PFA, ca PFI nu vei plăti impozitul pentru venituri în avans.

Ce declarații trebuie completate, dacă ești freelancer

Indiferent dacă ai ales să deschizi o firmă, un PFA sau un PFI, va trebui să completezi câteva declarații, pe care le vei depune la ANAF.

În cazul unui SRL, va fi nevoie să depui următoarele declarații:

  • Declarația 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat – trebuie depusă trimestrial;
  • Declarația 101 privind impozitul pe profit – trebuie depusă anual.

Dacă obții venituri mai mari de 300.000 de lei și ai angajați, va fi necesar să depui și următoarele declarații:

  • Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate;
  • Declarația 91 privind prestarea de servicii în spațiul intracomunitar;
  • Declarația 390 privind livrarea, achiziția sau prestarea de servicii intracomunitare în alte țări decât România, dacă este cazul;
  • Declarația 300 privind decontul de TVA;
  • Declarația 301 privind decontul special de TVA;
  • Declarația 394 privind livrarea, prestarea și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoane înregistrate în scopuri de TVA.

În cazul în care ai înregistrat activitatea de freelancing ca PFA, vei depune anual următoarele declarații:

  • Declarația 200 privind veniturile realizate în România;
  • Declarația 220 privind veniturile și cheltuielile estimate pentru anul în curs;
  • Declarația 600 privind venitul asigurat la sistemul public de pensii;
  • Declarația 392 privind livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile realizate în anul anterior.

Dacă ai realizat venituri mai mari de 300.000 de lei pe an și ai mai mult de 2-3 angajați, va mai trebui să depui câteva declarații:

  • Declarația 300 privind decontul de TVA;
  • Declarația 394 privind livrările sau prestările de servicii și achizițiile efectuate pe teritoriul României;
  • Declarația 94 privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile, pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au realizat achiziții intracomunitare de bunuri în anul anterior;
  • Declarația 390 privind livrările, achizițiile sau prestările de servicii intracomunitare;
  • Declarația 97 privind aplicarea sistemului TVA la încasare.

Dacă prestezi activități de freelancing ca persoană fizică independentă (PFI), vei depune următoarele declarații:

  • Declarația 70 privind înregistrarea fiscală;
  • Declarația 212 privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice, dacă obții venituri mai mari de 12 salarii minime pe economie;
  • Declarația 600 privind venitul asigurat la sistemul public de pensii, dacă obții venituri mai mari de 12 salarii minime pe economie.

După primul an ca PFI, va trebui să mai depui două declarații:

  • Declarația 392 privind livrarea de bunuri, prestarea de servicii și achizițiile realizate în anul anterior;
  • Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.

Dacă te deplasezi temporar pentru un proiect în alte țări membre ale Uniunii Europene, va mai trebui să completezi și declarația 201 privind veniturile realizate în străinătate, indiferent de forma juridică aleasă.

Avantaje și dezavantaje ale activității de freelancing

Munca de freelancer are avantaje și dezavantaje, ca orice formă de activitate profesională. Depinde de tine dacă avantajele justifică acceptarea dezavantajelor. Mai jos sunt principalele avantaje ale activității de freelancing:

  • Nu ai șef sau ești propriul tău șef, în funcție de cum vezi lucrurile – acesta este principalul motiv pentru care multă lume renunță la un loc de muncă dintr-o firmă, pentru a lucra pe cont propriu. Din postura de freelancer, tu decizi ce clienți să alegi și ce proiecte ți se potrivesc;
  • Ai un program de muncă flexibil – un alt motiv, pentru a renunța la jobul dintr-o companie, este programul rigid. Ca freelancer, poți lucra oricând îți dorești, în funcție de modul în care îți organizezi timpul, de celelalte activități pe care le planifici în restul zilei și poate chiar de inspirație. Dacă îți dorești să ai mai mult timp pentru hobby-uri sau familie, aceasta reprezintă soluția ideală;
  • Ai libertatea de a alege ce ți se potrivește – într-o firmă mare, fiecare persoană are sarcinile sale, iar obiectivele firmei devin, indiferent că îți dorești sau nu, și obiectivele tale. În postura de freelancer, îți poți alege clienții în funcție de abilitati și preferințe;
  • Poți lucra de oriunde – dacă îți dorești să lucrezi de acasă, dintr-o cafenea sau chiar din vacanță, poți face acest lucru; ca freelancer, nu ești legat de un loc anume;
  • Ai șanse să câștigi mai mult – într-o firmă, profitul se împarte la mai multe persoane, respectiv la patron, manageri și acționari. Dacă lucrezi ca freelancer, în afară de taxele pe care trebuie să le dai la stat, restul banilor rămân la tine.

Aceste avantaje sunt cu siguranță atractive, însă freelancingul are și un revers, respectiv dezavantajele. Acestea includ următoarele:

  • Nesiguranța veniturilor – la început, vei găsi clienți destul de greu. Mai apoi, când devii cunoscut, este posibil să ai 2-3 luni cu proiecte constante, urmate de săptămâni în care nu găsești niciun proiect atractiv;
  • Dificultăți în a deosebi viața profesională de cea personală – în freelancing, dacă lucrezi mult, ai șanse mai mari să îți crească veniturile. Acest lucru îi determină pe unii să depășească programul de opt ore pe zi și astfel, să fie afectată viața de familie sau relația cu prietenii;
  • Multe activități – o firmă are departament de vânzări, marketing, PR sau juridic. Dacă ești pe cont propriu, va trebui să te ocupi tu de toate aspectele acestea. Pe lângă munca propriu-zisă, va trebui să fii la curent cu schimbările legislative, să îți promovezi activitatea, să ții contabilitatea etc.;
  • Absența beneficiilor jobului clasic – nu mai beneficiezi de concediu de odihnă plătit. Doar dacă ai angajați, aceștia se vor putea ocupa de partea ta, când tu ești plecat în vacanță. În acest caz, însă, va exista mai multă birocrație (de noi declarații și de plata unor noi contribuții la stat);
  • Riscul de a nu fi plătit – acest lucru se întâmplă, din păcate. Este posibil ca plățile să întârzie sau să nu fii plătit deloc. De aceea, este vital să ai un contract cu fiecare client.

Cât câștigă un freelancer

Veniturile unui freelancer sunt variabile, deci nu putem vorbi despre un salariu fix, indiferent de domeniu. Totuși, veniturile per proiect depind de nivelul de experiență, de ce proiecte ai mai desfășurat pentru firma respectivă, de durata proiectului, precum și de complexitatea lui. Există, de asemenea, un alt criteriu pentru a alege sau respinge un proiect de lucru: plata. Aceasta poate fi la oră sau per proiect.

Plata la oră poate atrage după sine câteva riscuri. Clientul se poate implica mai mult, pentru a se asigura că totul merge bine și cât mai repede. Această grabă poate duce la rezultate de calitate slabă.

Mai mult, veniturile pot fi dificil de cuantificat, deoarece munca poate fi fragmentată, în funcție de orele lucrate.

De cealaltă parte, plata pe proiect este cea mai bună soluție. Suma și termenii contractului se stabilesc de la început. În plus, acest tip de plată include și alte activități, precum planificarea pașilor pe care îi ai de urmat. Un aspect important, în acest caz, este să stabilești de la început toate detaliile proiectului, termenele de lucru, suma pe care o vei primi, precum și momentul/momentele încasării.

Platforme de freelancing

Chiar dacă tu ești foarte priceput în domeniul tău, firmele nu au cum să știe de tine, dacă nu îți faci public statutul de freelancer, eventual, dacă nu îți creezi o strategie de brand personal. Mai jos, sunt câteva dintre cele mai cunoscute platforme de freelancing, pe care îți poți crea profilul și pe care poți aplica pentru proiecte:

  • Upwork – pe această platformă există peste 1,5 milioane de clienți, inclusiv din România, unde poți găsi proiecte de scurtă sau lungă durată;
  • Freelancer – se bazează pe competiția dintre utilizatorii care doresc să își promoveze abilitățile;
  • 99Designs – așa cum îi spune și numele, este o platformă pentru persoanele care doresc să lucreze pe proiecte de design. Pentru fiecare proiect propus de clienți, persoane interesate încarcă un design conform cerințelor, urmând a fi ales cel care se potrivește cel mai mult nevoilor clientului;
  • Peopleperhour – o platformă care include mai ales proiecte în domenii precum dezvoltarea web, designul grafic, SEO etc.;
  • Fiverr – este o platformă pentru persoanele creative, care doresc proiecte de fotografie, design grafic, copywriting etc.;
  • FreelanceIT – o platformă de freelancing, specializată pe proiecte IT din România.

Activitățile de freelancing încă nu au o lege a lor, deși, în ultimii ani, au existat propuneri de acte normative pentru a reglementa activități precum fotografia, blogging-ul sau vloggingul. Cu toate acestea, potrivit Codului Fiscal, sumele obținute intră în categoria veniturilor din activități independente. Principalele forme juridice la care poți apela sunt SRL-ul, PFA-ul sau PFI-ul, fiecare cu avantaje și dezavantaje.

Similar, activitatea de freelancing aduce oportunități precum programul flexibil și veniturile cu potențial, însă are neajunsuri precum numărul mare de activități, pe lângă munca propriu-zisă, absența beneficiilor reglementate prin Codul Muncii, dar și riscul de întârziere sau absență a plății.

Sursa foto: Shutterstock

Comentarii (0)
Adauga comentariu