Faptul că un număr mare de persoane preferă să lucreze în alte țări decât în cea natală sau cea în care își au domiciliul este o realitate determinată mai ales de factorii economici. Oamenii pleacă în căutarea unui trai mai bun și a unui salariu mai mare decât ar avea în țările lor, iar acest lucru presupune, de multe ori, sacrificiul de a sta departe de familie și de cei dragi.
Chiar dacă pe meleagurile străine există un număr mare de români – peste 9 milioane, conform ultimelor statistici – se pare că țara noastră reprezintă, pentru cetățenii altor țări, un punct de real interes. La sfârșitul anului 2019, aproape 40.000 de persoane cu o altă cetățenie decât română erau înregistrate oficial ca muncind pe teritoriul României. Având în vedere acest număr semnificativ, este important de știut care este legislația care se aplică la angajare în cazul cetățenilor străini și care este prevăzută în ordonanța nr.25 din 26 august 2014, actualizată în 2016.
Care este procedura de angajare a cetățenilor străini din UE, SEE sau CE
Care este procedura de angajare a cetățenilor din afara UE, SEE sau CE
Care sunt categoriile de lucrători care pot fi încadrați în muncă în România
Care este procedura de angajare a cetățenilor străini din UE, SEE sau CE
Procedura de angajare a cetățenilor străini este diferită în funcție de țara de origine a acestora. Astfel, regulile pe care trebuie să le respecți, dacă vrei să angajezi pe cineva care provine dintr-o țară din Uniunea Europeană (UE), Spațiul Economic European (SEE) sau Confederația Elvețiană (CE) sunt diferite de cele valabile în cazul cuiva care vine dintr-un stat care nu aparține acestor alianțe politice.
Primul pas este să ajungi la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuiește cetățeanul străin, pentru a înregistra rezidența acestuia (dacă va rămâne pe teritoriul României mai mult de trei luni). Pentru aceasta, vei avea nevoie de un dosar care să conțină următoarele documente:
- cerere tip;
- cartea de identitate sau pașaportul cetățeanului străin (în copie și original);
- contractul de muncă în original și copie sau adeverință eliberată de angajator (în original);
- chitanțe care să dovedească plata taxelor de înregistrare;
- print screen semnat de angajator de pe platforma REVISAL, în care se regăsesc contractele individuale de muncă în desfășurare.
După înregistrarea acestor documente, va fi emis un certificat de înregistrare, cu o valabilitate cuprinsă între 1 și 5 ani. În acest mod, cetățeanul expat primește și un CNP prin care este inclus în sistemul de asigurări sociale. Acesta are obligația de a solicita de la angajator o adeverinta cu care să se înscrie la un medic de familie din România.
Același Inspectorat General pentru Imigrări emite, pentru cetățenii străini din UE, cartea albastră – un document care dovedește dreptul de ședere și de muncă al persoanei în cauză pe teritoriul României.
Cartea albastră poate fi obținută doar de către cetățenii care întrunesc, simultan, următoarele condiții:
- provin din alte state ale UE în afară de Danemarca, Irlanda și Marea Britanie;
- dovedesc că au o calificare profesională superioară – printr-o diplomă de studii superioare, de exemplu;
- demonstrează că vor fi angajați pe teritoriul României cel puțin un an, prezentând un contract de muncă sau o ofertă de muncă în acest sens.
Contribuțiile sociale și salariul unui angajat străin se calculează la fel ca în cazul unui angajat rezident.
Care este procedura de angajare a cetățenilor din afara UE, SEE sau CE
Angajarea în România a unui cetățean care provine dintr-un stat care nu este membru UE, SEE sau CE presupune mai multe etape. În primul rând, ca angajator, trebuie să te asiguri că sunt îndeplinite următoarele condiții:
- posturile rămase vacante nu pot fi ocupate de cetățeni români, de cetățeni care provin din UE, SEE sau CE sau de rezidenți permanenți pe teritoriul statului român;
- cetățeanul străin are și poate dovedi pregătirea profesională și experiența în activitate necesare postului;
- cetățeanul străin poate dovedi că este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea postului;
- cetățeanul străin nu are antecedente penale care să fie incompatibile cu postul pe care urmează să îl ocupe;
- se încadrează în contingentul anual aprobat de Guvern;
- obligațiile către bugetul de stat sunt achitate la zi;
- activitatea pe care o desfășori este compatibilă cu postul care urmează a fi ocupat de cetățeanul străin;
- nu ai fost sancționat, în ultimii 3 ani, pentru angajare ilegală sau muncă nedeclarată.
Există, însă, câteva situații în care condițiile de mai sus nu trebuie respectate, și anume când cetățeanul străin din afara UE, SEE sau CE se află în unul din următoarele cazuri:
- ocupă postul de administrator într-o societate comercială cu participare străină și nu mai există o altă persoană numită în această funcție;
- este sportiv profesionist și are acte care să ateste că a desfășurat o activitate asemănătoare în altă țară;
- solicită aviz de angajare pentru lucrător transfrontalier sau pentru lucrător sezonier.
Obținerea avizului de angajare
În cazul în care urmează să angajezi în România o persoană din afara UE, SEE sau CE, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să obții un aviz de angajare pentru aceasta. În acest scop, va trebui să depui, la Inspectoratul General pentru Imigrări, un dosar care să conțină următoarele documente:
- cerere de motivare a angajării;
- certificatul de înregistrare a firmei angajatoare la Registrul Comerțului, în copie și original;
- certificat care să ateste că firma angajatoare nu se află în faliment;
- certificat care să ateste că au fost îndeplinite obligațiile fiscale față de stat;
- adeverință emisă de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă din raza teritorială unde se află sediul firmei angajatoare referitoare la forța de muncă disponibilă pentru postul vacant comunicat de angajator;
- fisa postului pentru locul de muncă vacant;
- dovadă că a fost publicat, într-un cotidian de largă circulație, un anunț de angajare pentru ocuparea postului vacant;
- oferta de angajare din partea firmei;
- copie după procesul verbal întocmit după selecția care a avut loc pentru ocuparea posturilor vacante;
- CV-ul cetățeanului străin care urmează să fie angajat;
- declarație pe proprie răspundere a cetățeanului străin cum că este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea postului și că are cunoștințe minime de limbă română;
- cazierul judiciar (eliberat de țara de origine sau de reședință) al cetățeanului străin;
- cazierul judiciar al firmei angajatoare;
- atestatul de recunoaștere a studiilor care sunt necesare pentru ocuparea postului vacant, în vederea obținerii avizului de muncă;
- copii traduse și legalizate după documente din care să rezulte experiența profesională a cetățeanului străin sau pregătirea profesională obținută de acesta în afara sistemului de învățământ;
- copie după documentul valabil de trecere a frontierei – cum ar fi pașaportul sau titlul de călătorie – al cetățeanului străin și, dacă este cazul, copie după permisul de ședere în România;
- două fotografii de tip ¾ ale cetățeanului străin.
Avizul de angajare nu este necesar dacă cetățeanul străin face parte din una din următoarele categorii:
- străini al căror acces liber pe piaţa muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state;
- străini care urmează să desfăşoare activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice, cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România;
- străini care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare, solicitate de ministere ori de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome;
- străini care primesc o funcție de conducere a unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României într-o companie care are sediul în străinătate, în conformitate cu actele prevăzute de legislaţia română care fac dovada în acest sens;
- străini titulari ai dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României;
- străini titulari ai dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român;
- străini titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii;
- străini care dețin un permis de şedere temporară valabil, acordat în scopul reîntregirii familiei, care au beneficiat anterior de un drept de şedere pe teritoriul României în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român;
- străini care beneficiază de o formă de protecţie în România;
- solicitanţii de azil de la data la care au dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;
- străini toleraţi, pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României;
- străini titulari ai dreptului de şedere temporară în scop de muncă, încadraţi în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru încadrarea în muncă la un alt angajator, cu contract individual de muncă în regim parţial;
- străini titulari ai dreptului de şedere temporară pentru activităţi religioase care urmează să fie încadraţi în muncă pe teritoriul României, în cadrul unităţilor de cult.
Obținerea vizei de ședere
După ce a fost eliberat avizul de angajare, cetățeanul străin are nevoie de o viză de lungă ședere. Aceasta trebuie solicitată în primele 60 de zile după obținerea avizului de angajare de către angajator. Viza se acordă pentru o perioadă de cel mult 90 de zile și este emisă de oficiile consulare ale României. Pentru a o obține, cetățeanul trebuie să plătească o taxă de 120 de euro și să depună următoarele documente:
- copie după avizul de angajare sau de detașare;
- document care să dovedească mijloacele de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru întregul interval de timp înscris în viză;
- cazier judiciar sau un alt document cu aceeași valoare juridică eliberat de țara de origine sau de reședință;
- asigurare medicală pe perioada de valabilitate a vizei.
Obținerea permisului unic
Expirarea vizei de ședere înseamnă încetarea dreptului de ședere în România a cetățeanului străin. Pasul următor îl reprezintă obținerea permisului unic, care este eliberat de formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuiește cetățeanul. Permisul unic se emite pe baza următoarelor acte:
- cerere de prelungire a dreptului de ședere în scop de muncă/detașare;
- document de trecere a frontierei în original și copie (pașaportul, titlul de călătorie sau altul);
- dovada deținerii legale a spațiului în care locuiește cetățeanul, în original și copie;
- contractul individual de muncă;
- print screen din REVISAL;
- salariul înscris;
- adeverință medicală;
- chitanțe care să ateste plata taxelor necesare.
Care sunt categoriile de lucrători care pot fi încadrați în muncă în România
În funcție de tipul de activitate pe care cetățeanul străin urmează să o desfășoare în România, acesta poate fi încadrat în una dintre următoarele categorii de lucrători:
- lucrător permanent – străinul lucrează pe teritoriul României cu un contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, încheiat cu angajatorul în baza unui aviz de angajare;
- lucrător stagiar – străinul este încadrat în muncă pe teritoriul românesc în baza unui aviz de angajare, deține o diplomă de învățământ superior sau urmează o formă de învățământ superior într-o țară terță și participă la un program de stagiu în România, pe o perioadă determinată, cu scopul de a-și îmbunătăți pregătirea profesională sau de a obține o calificare;
- lucrător sezonier – străinul locuiește temporar în România, își menține reședința principală într-un stat terț, lucrează în România cu un contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în baza unui aviz de angajare și prestează o activitate a cărei desfășurare depinde de succesiunea anotimpurilor;
- lucrător transfrontalier – străinul este cetățean al unui stat care are frontieră comună cu România, locuiește în zona de frontieră a acelui stat, este încadrat în muncă într-o localitate de frontieră din România și lucrează cu contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, încheiat cu un angajator în baza unui aviz de angajare;
- lucrător înalt calificat – străinul ocupă, în România, un loc de muncă înalt calificat, își desfășoară activitatea conform unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau determinată de cel puțin un an, încheiat cu un angajator în baza avizului de angajare;
- lucrător detașat – străinul este calificat și este detașat temporar de la întreprinderea cu sediul într-un stat terț, la care este și rămâne angajat cu contract de muncă valabil, la un beneficiar al prestării de servicii care aparține respectivei întreprinderi sau cu care s-a încheiat un contract în acest sens;
- lucrător ICT (persoană transferată în cadrul aceleiași companii) – străinul locuiește într-o țară terță la momentul când se solicită avizul de detașare și face obiectul unui transfer în cadrul aceleiași companii;
- lucrător au pair – străinul este încadrat temporar în muncă de o familie gazdă care locuiește în România, cu scopul de a-și îmbunătăți cunoștințele și competențele de limbă română în schimbul desfășurării unor activități casnice ușoare.
Orice angajator trebuie să respecte legislația în ceea ce privește persoanele care prestează servicii pentru organizația sa. Având în vedere situația actuală, în care fluctuația de pe piața muncii se află la un nivel ridicat, iar schimbul de forță de muncă dintre state este un fapt des întâlnit, este important să cunoști toate reglementările de care trebuie să ții cont, din punct de vedere legal, în cazul în care vei fi pus în situația de a angaja cetățeni străini.
Sursa foto: shutterstock.com