În mediul de lucru actual, atribuțiile de serviciu ale unui salariat se pot modifica, iar acesta poate fi nevoit să își schimbe temporar locul de muncă, activând fie în aceeași companie, fie în cadrul unei alte organizații. Practicile de delegare și de detașare ale salariaților sunt prevăzute în Codul Muncii și, de multe ori, pot veni atât în beneficiul angajatului, cât și al companiei pentru care lucrează.
Potrivit legii, angajatorul poate modifica în mod unilateral locul de muncă al angajatului, însă această decizie trebuie să intre fie sub incidența detașării, fie sub cea a delegării, în funcție de perioada pentru care se va dispune schimbarea locului de muncă și de cadrul în care angajatul va activa pe parcursul acestei perioade. În cele ce urmează, vom explica ce presupune detașarea și delegarea, vom vorbi despre condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a asigura legalitatea acestei decizii și vom prezenta drepturile salariatului în ambele situații.
Cadru legislativ
Ce este delegarea
Ce este detașarea
Durata delegării și cea a detașării
Drepturile salariatului în caz de delegare sau de detașare
Cum se acordă drepturile salariatului detașat sau delegat
Documente necesare pentru o deplasare
Cadru legislativ
După cum spuneam, delegarea și detașarea sunt măsuri prevăzute în Codul Muncii, mai exact în articolele 42 – 47 din acesta, după cum urmează:
În articolul 42, găsim informații despre modul în care poate fi modificat locul de muncă al angajatului de către angajator, fie prin delegare, fie prin detașare și despre drepturile pe care salariatul le are în această perioadă.
Articolele 43 și 44 ne oferă detalii cu privire la ce presupune delegarea, durata maximă pentru care aceasta poate fi dispusă și drepturile salariatului în această perioadă.
Informații despre detașare, durata pe care se poate întinde și condițiile ce trebuie îndeplinite de angajator pot fi regăsite în articolele 45 și 46 din Codul Muncii.
În final, articolul 47 oferă informații despre drepturile angajatului pe parcursul delegării sau al detașării și despre situația în care angajatorul nu îndeplinește obligațiile față de salariatul detașat.
Totuși, pentru a putea face mai ușor diferența între delegare și detașare, este important să înțelegem cu exactitate ce presupune fiecare dintre aceste dispoziții și care sunt particularitățile lor.
Ce este delegarea
Delegarea reprezintă o dispoziție a angajatorului, prin care salariatul își va exercita temporar anumite sarcini sau lucrări relevante atribuțiilor sale de serviciu, în afara locului său de muncă obișnuit, însă pentru același angajator. Perioada pentru care se poate dispune delegarea este mult mai scurtă decât cea aferentă detașării, iar pentru prelungirea sa, este nevoie de acordul salariatului. În cazul în care refuză prelungirea delegării, acesta are dreptul de a se întoarce la fostul loc de muncă, fără a fi sancționat disciplinar de către angajator.
În mod normal, delegarea poate fi dispusă la același angajator, în cadrul unui alt compartiment, subunități sau unități, aflate în aceeași localitate sau în alta decât cea în care angajatul își are locul de muncă inițial, însă salariatul are dreptul de a pretinde ca delegarea să fie efectuată în conformitate cu pregătirea și calificările sale profesionale, astfel încât acesta să-și poată exercita atribuțiile de serviciu din fișa postului.
Cu toate că este permis ca angajatul să primească atribuții suplimentare odată cu dispunerea delegării, acestea trebuie stabilite în funcție de competențele salariatului și fără a-i afecta activitățile obișnuite. Astfel, pe întreaga perioadă a delegării, atât funcția, cât și drepturile prevăzute în contractul individual de muncă al salariatului vor rămâne neschimbate, iar modificarea acestora este posibilă doar cu acordul angajatului.
Ce este detașarea
În cadrul detașării, angajatul își va schimba temporar locul de muncă, tot din dispoziția angajatorului, însă la un alt angajator, unde va exercita lucrări specifice locului său de muncă. Detașarea se poate întinde pe o perioadă mult mai mare decât delegarea, iar drepturile salariatului sunt altele.
Prin dispunerea detașării, vor fi modificate atât locul de muncă al angajatului, cât și persoana angajatorului, iar salariatul urmează să primească noi dispoziții de la noul său angajator care, în această situație, vor avea caracter obligatoriu. În cazul în care angajatul își dă acordul scris, este posibilă și modificarea caracterului muncii prestate.
De asemenea, angajatul are posibilitatea de a refuza detașarea doar în situații excepționale, pentru motive personale bine întemeiate, precum: graviditate, o problemă de sănătate ce poate fi dovedită printr-un certificat medical etc.
Pe întreaga durată a detașării, fostul contract de muncă al angajatului se suspendă, urmând ca noul angajator să întocmească un nou contract, prin care se vor institui și noile relații de subordonare ale salariatului față de angajator.
Totuși, aceste două dispoziții nu trebuie confundate cu clauza de mobilitate, specifică joburilor în care angajatul are în fișa postului îndeplinirea activității în mai multe locuri.
Durata delegării și cea a detașării
O mare diferență între dispoziția de detașare și cea a delegării constă în perioada pentru care angajatul poate să-și modifice locul de muncă. Iată pe ce perioadă se poate întinde măsura de detașare, respectiv cea de delegare:
Durata delegării
Potrivit legii, delegarea poate fi decisă în mod unilateral de către angajator, pe o perioadă de maxim 60 de zile calendaristice și poate fi prelungită, însă doar cu acordul angajatorului. De asemenea, pe durata unui an calendaristic, delegarea unui angajat poate fi dispusă pe o perioadă maximă de 6 luni.
Durata detașării
Trecerea de la un angajator la un altul poate fi dispusă pe durata unui an calendaristic, fără ca salariatului să-i fie afectate drepturile prevăzute în contractul individual de muncă. Detașarea poate fi prelungită, cu acordul părților, din 6 în 6 luni, iar angajatul are dreptul de a refuza prelungirea doar în mod excepțional și numai dacă există motive personale bine întemeiate care să justifice refuzul.
Drepturile salariatului în caz de delegare sau de detașare
Atunci când angajatorul dispune delegarea sau detașarea unui salariat, acesta beneficiază de o serie de drepturi, diferite în funcție de fiecare situație în parte.
Drepturile salariatului în caz de delegare
Dacă, în urma delegării, angajatul se va deplasa în interes de serviciu într-o altă localitate decât cea a sediului în care acesta are locul de muncă permanent, situată la cel puțin 5 kilometri de acesta, salariatului vor trebui să-i fie plătite toate cheltuielile cu transportul și cazarea, dar și o indemnizație de delegare. Totuși, în cazul în care un angajat este delegat pentru o perioadă mai mare de 120 de zile, diurna primită de angajat după această perioadă va fi considerată drept salarial, urmând a fi impozitată.
Drepturile salariatului în caz de detașare
La fel ca în cazul delegării, în urma detașării, salariatului trebuie să-i fie acoperite cheltuielile cu transportul și cu cazarea, însă, în acest caz, costurile vor fi suportate integral de către angajatorul la care se dispune detașarea. În același timp, persoana detașată va avea dreptul și la indemnizația de detașare. Angajatorul inițial are obligația să se asigure că entitatea la care s-a dispus detașarea își îndeplinește în totalitate obligațiile față de salariat și că nu vor exista întârzieri în ceea ce privește acordarea drepturilor acestuia.
Citește și: Contractul de munca temporara – ce presupune, ce contine, cand se poate incheia
Cum se acordă drepturile salariatului detașat sau delegat
Pentru a rămâne în legalitate, drepturile cuvenite unui angajat detașat sau delegat trebuie acordate urmând o procedură specifică pentru fiecare situație în parte. Iată cum se face plata diurnei, a cheltuielilor cu transportul și a celor cu cazarea.
Diurna
Diurna internă se acordă atunci când delegatul se deplasează în interes de serviciu, într-o altă localitate, pe o distanță cuprinsă între 5 și 50 de kilometri față de localitatea în care acesta își are locul de muncă, iar pentru o zi de deplasare, angajatul va putea primi o diurnă în valoare de 20 de lei.
Transportul
La fel ca în cazul diurnei, în situația în care angajatul se deplasează în altă localitate, pe o distanță mai mare de 5 kilometri față de locul de muncă, va fi necesar ca acestuia să-i fie acoperite cheltuielile de transport. Pentru a putea primi banii, salariatul trebuie să prezinte documente justificative, prin care să-și dovedească aceste cheltuieli.
Cazarea
Dacă angajatul va trebui să se deplaseze într-o localitate aflată la o distanță mai mare de 50 de kilometri față de localitatea în care acesta își are locul de muncă și în cazul în care nu se poate întoarce până la sfârșitul zilei de muncă, va beneficia atât de indemnizația zilnică de 20 de lei, cât și de o indemnizație de cazare. Pentru obținerea ei, angajatul trebuie să dețină documente justificative, prin care să dovedească această cheltuială.
Documente necesare pentru o deplasare
În cazul unei deplasări interne, angajatul va trebui să completeze un ordin de deplasare, mai exact ordinul de deplasare cod 14-5-4 care, pentru a fi valid, trebuie aprobat de conducerea companiei. În acest document se vor completa informații precum: motivul deplasării, durata delegării, data plecării, cea a sosirii, cu precizarea dacă a beneficiat de cazare.
La întoarcerea din delegație, angajatul va trebui să atașeze, la ordinul de deplasare, toate documentele justificative aferente cheltuielilor efectuate, printre care cele cu cazarea, transportul sau orice alte cheltuieli relevante deplasării.
Este foarte important să știi cu exactitate care este diferența dintre delegare și detașare, pentru a-ți cunoaște toate drepturile și pentru a te asigura că acestea vor fi respectate de angajator.
Sursa Foto: Shutterstock