Munca în condiții speciale: cadrul legal, beneficii și ce posturi se încadrează în categorie

Munca în condiții speciale se referă la acele activități desfășurate în medii cu risc potențial pentru lucrători. Conform legislației în vigoare, locurile de muncă în condiții deosebite sunt cele unde gradul de expunere la factorii de risc profesional, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce, în timp, la îmbolnăviri profesionale. Este vorba despre toate locurile de muncă unde există un risc la securitatea și sănătatea lucrătorilor.

Cadrul legal  

Există dispoziții legale care clasifică o meserie printre cele aflate în categoria specială, unde activitatea este grea sau presupune riscuri pentru angajați. Lista cu activitățile și meseriile considerate periculoase sau cu potențial risc este cuprinsă în Hotărârea 1025 din 2003, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta explică exact care sunt criteriile ce definesc un loc de muncă având potențial risc sau risc care nu poate fi înlăturat. Legea spune că persoanele încadrate în locuri de muncă în condiții speciale sunt angajații care își desfășoară activitatea pe parcursul programului normal de lucru, din luna respectivă, numai în locurile de muncă definite ca fiind speciale. 

Un loc de muncă este clasificat ca fiind unul special, dacă expertiza tehnică a identificat existența unor factori de risc ce nu pot fi înlăturați, iar în urma procesului de evaluare și expertizare medicală, s-a stabilit că respectivele condiții de muncă induc un risc real, care nu poate fi înlăturat, asupra capacității de muncă și stării de sănătate a angajaților.

Caracteristica de loc de muncă special, cu toate drepturile care decurg de aici pentru angajați și cu toate obligațiile legale pentru angajator, este obținută în urma unui proces de avizare, realizat de reprezentanți ai Ministerului Muncii și Sănătății. Avizarea se face în baza unor analize și expertize, inclusiv a documentelor provenite de la Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale (cu privire la încadrarea angajaților în grupa I de muncă) și de la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau, dacă este cazul, de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, care să confirme că au fost luate măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea și/sau diminuarea riscurilor și respectarea regulilor de protectie a muncii.

Avizul favorabil obligă angajatorul să depună la Casa de Pensii lista categoriilor profesionale care au fost încadrate la condiții speciale. De asemenea, orice modificări intervenite la locurile de muncă încadrate în condiții speciale trebuie comunicate la Casa de Pensii. În plus, angajatorul este obligat să depună lunar, la Casele Teritoriale de Pensii, declarațiile privind evidența nominală a asiguraților care în luna anterioară și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă.

Drepturile angajaților care muncesc în condiții speciale

Lucrătorii care activează în condiții speciale de muncă au dreptul la sporuri salariale, care se stabilesc în funcție de activitatea prestată și de gradul de pericol. În plus, aceștia beneficiază de reducerea perioadei de cotizare la fondul de pensii, astfel că vor putea ieși la pensie cu trei până la 13 ani mai devreme decât lucrătorii care muncesc în condiții normale de muncă, în cazul în care au un stagiu de cotizare de minimum 25 de ani. 

Vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 50 de ani pentru femei și de 52 de ani pentru bărbați, în cazul persoanelor care au desfășurat cel puțin 25 de ani în locurile de muncă în condiții speciale.

În cazul acestor categorii profesionale, există și beneficiile unor perioade de concediu mai lungi și ale altor drepturi complementare, de la asigurarea completă a normei de hrana sau a echipamentelor de protecție până la asigurări de viață, cum este în cazul militarilor. 

În cazul angajaților care muncesc în condiții speciale, aceștia au dreptul, pe cheltuiala angajatorului, la efectuarea unor controale medicale periodice.  

Reavizarea locurilor de muncă speciale

Locurile de muncă ce au fost confirmate ca fiind din categoria celor în condiții speciale se reavizează periodic. Astfel, din cinci în cinci ani, locurile de muncă respective sunt supuse procedurii de reevaluare a încadrării la condiții speciale. Reavizarea se face similar cu obținerea avizului. Măsura este necesară pentru că legislația privind sănătatea și siguranța în muncă obligă angajatorii să normalizeze condițiile de muncă, acolo unde acest lucru este posibil. 

Trebuie spus că, în prezent, pentru angajatori există doar posibilitatea de a reînnoi avizele obținute anterior, în baza HG 1025 din 2003, lista locurilor de muncă încadrate la condiții speciale fiind închisă. 

Activități incluse în categoria celor care au condiții speciale

Cele de mai jos sunt activitățile încadrate la condiții speciale de muncă, pentru riscul pe care îl presupun, pentru incidența bolilor profesionale și pentru condițiile grele de muncă. Astfel, pe această listă sunt: 

• activitățile din sectoarele care utilizează materii explozive, pulberi și muniții, de la manipularea materiilor explozive la producția acestora; 
• manipularea materialelor toxice și pulverulente, a produselor chimice și petrochimice, a cărbunilor și a minereurilor, precum și fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unitățile de producție a explozivilor, precum și fabricarea nitrocelulozelor și a celuloidului în aceleași unități de producție a explozivilor;
• fabricarea munițiilor și a elementelor de muniții, locurile de muncă în care se execută operații cu exploziv, precum și cu explozivi aromatici, la care angajații vin în contact direct cu aceștia;
• asamblarea și dezasamblarea focoaselor;
• asanarea terenurilor de produse pirotehnice, de materii explozive și mine;
• activitatea din locurile de muncă având risc radiologic din centrale nuclearoelectrice, unități de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, unități de fabricare a combustibilului nuclear, unități de tratare și depozitare a deșeurilor radioactive, instalații radiologice și alte instalații nucleare;
• activitatea în subteran la construcții hidrotehnice de tuneluri, galerii, precum și de centrale electrice subterane, la exploatări din cariere prin tuneluri și galerii, lucrări de construcții, întreținere și reparații de tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum și de galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de opt metri; 
• munca desfășurată în subteran în cadrul metroului; 
• toate activitățile personalului din siguranța circulației, cu funcțiile de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor; 
• activitatea de exploatare portuară: personalul navigant din unitățile de transport maritim și fluvial, care lucrează în sala mașinilor de pe navele maritime și fluviale cu capacitate de peste 600 CP; 
• lucrări permanente sub apă la suprapresiune;
• activitatea desfășurată de personalul de pe platforme marine;
• munca în exploatări forestiere; 
• activitatea de foraj la sondele de țiței și gaze; 
• reparații și întreținere la mori cu capacitate mai mare de 7.000 de tone; 
• prelucrarea industrială a sticlei și toate activitățile conexe; 
• fabricarea fibrelor minerale artificiale din fibre și fibre de sticlă; 
• activitatea desfășurată de personalul din activitatea de cocsificare a cărbunelui:
• munca în siderurgie și sudură; 
• mineritul de suprafață și subteran și activitățile complementare de preparare a minereurilor; 
• activitatea desfășurată de personalul de la furnale și din oțelării;
• activitatea din turnătoriile de fontă, oțel, neferoase sau materiale refolosibile neferoase;
• încărcarea și descărcarea cuptoarelor adânci; 
• activitățile efectuate de zidari-șamotori;
• zidirea și repararea cuptoarelor industriale;
• personalul care lucrează cu plumb, zinc; 
• activitatea de perforare, forare, împușcare și transport al materialului derocat în carieră;
• activitatea de fabricare a diamantelor sintetice;
• unele ramuri din chimie și petrochimie (instalațiile care fabrică hidrogen sulfurat, apă grea, stații de epurare a apelor reziduale cu hidrogen sulfurat, fabricarea derivaților cianici, curățarea canalelor subterane care conțin substanțe foarte periculoase ori cancerigene din unitățile industriei chimice și petrochimice), fabricarea benzenului și tetraclorurii de carbon, bitumului, fenolului, oxidului de etilenă etc.; 
• activitatea de fabricare a pesticidelor; 
• activitatea desfășurată de personalul care lucrează în leprozerii. 

În septembrie 2020, noi locuri de muncă au fost recunoscute ca fiind joburi în condiţii speciale, prin intrarea în vigoare a Legii nr.188/2020, pentru modificarea şi completarea legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Astfel, sunt avute în vedere următoarele activităţi din sectorul construcţiilor de nave, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în următoarele activităţi specifice: control nedistructiv cu radiaţii ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, sablare/zincare, vopsitorie, sudură, montare/demontare schele, lăcătuşerie montaj, tubulatură montaj, polizare montaj, mecanică montaj, electrică montaj.

Pentru recunoaşterea acestor perioade ca fiind lucrate în condiţii speciale, lucrătorii trebuie să depună adeverinţa eliberată de angajatorul la care au lucrat sau, după caz, de către deţinătorul legal al arhivelor acestuia. 

Munca în condiții speciale implică o serie de reguli de siguranță pe care angajații trebuie să le respecte, în timp ce angajatorii au obligația să le asigure acestora tot ceea ce este necesar pentru reducerea la minimum a riscurilor. 

Sursa foto: unsplash.com