Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
Bolile profesionale sunt afecțiunile asociate muncii și dobândite ca urmare a desfășurării activității. Noţiunea de boală profesională implică existenţa unui raport de cauzalitate între factorii de risc existenţi în procesul de muncă şi efectul acestora, concretizat în apariţia bolii.
Ce sunt bolile profesionale
Cadrul legal
Cauzele care duc la boli profesionale
Clasificarea bolilor profesionale
Cercetarea, confirmarea și declararea bolilor profesionale
Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale
Ce sunt bolile profesionale
Unele activități implică un risc crescut de apariție a unor afecțiuni, cauzate exclusiv de condițiile de muncă. Acestea sunt numite generic boli profesionale, iar factorii de risc care se consideră că duc la apariția lor diferă de la o ţară la alta. În România, prin boală profesională se înţelege afecţiunea produsă ca efect direct al practicării unei meserii sau profesii, ca urmare a factorilor nocivi caracteristici locului de muncă, prin aceștia înțelegând elemente dăunătoare fizice, chimice sau biologice. Tot în categoria bolilor profesionale intră și afecțiunile care implică suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.
Pentru ca o afecțiune să între în categoria bolilor profesionale, trebuie întrunite trei condiții esențiale:
- să decurgă din exercitarea unei meserii sau profesii;
- să fie provocată de factori de risc fizici, chimici, biologici, prezenți constant la locul de muncă sau să fie efectul suprasolicitării;
- acţiunea factorilor de risc să fie de lungă durată.
Este acceptată și noțiunea de boală legată de profesiune, care descrie suferințe ce sunt determinate de mai mulți factori de natură profesională, alții decât cei fizici, chimici, biologici.
Cadrul legal
Prevederile legale ce reglementează explicit problematica bolilor profesionale sunt cuprinse în unele dispoziții din Codul Muncii, la titlul V – Sănătatea și securitatea în muncă și, in extenso, în legea 319/2006 a Sănătății și Securității în Muncă, cu toate completările ulterioare. Legea stabilește că responsabilitatea prevenirii bolilor profesionale revine angajatorului, în timp ce angajatul este obligat să respecte măsurile de siguranță impuse de angajator. Angajatorul are, în plus, obligația de a informa angajații cu privire la riscurile profesionale, inclusiv asupra bolilor pe care le poate presupune exercitarea unei anumite meserii sau profesii.
Prevenirea bolilor profesionale cade exclusiv în sarcina angajatorului, iar măsurile care trebuie luate în acest sens legate de securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu pot să implice nicio obligație financiară pentru lucrători. Echipamentele și sistemele de protecție eventual necesare sunt decise de angajator și cad exclusiv în sarcina acestuia, iar angajatul este obligat să le poarte sau să le respecte, după caz.
Angajatorul trebuie să asigure condiţiile necesare pentru ca fiecare lucrător să fie corect și complet instruit în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit muncii acestuia.
Tot în sarcina angajatorului revine obligația de a comunica Direcțiilor de sănătate publică toate evenimentele care au legătură cu sănătatea și siguranța în muncă, eventuale accidente de muncă şi cazurile raportate ca fiind boli profesionale. Pe de altă parte, orice medic, inclusiv cel de medicină a muncii, aflat într-o relaţie contractuală cu angajatorul, este obligat să anunțe inspectoratele teritoriale de muncă despre orice suspiciune de boală profesională, legată de o profesie sau meserie, identificată cu prilejul prestaţiilor medicale. Este obligatorie verificarea cauzelor, în vederea eventualei confirmări, pentru stabilirea de măsuri în prevenirea altor îmbolnăviri.
Sunt considerate boli profesionale, conform legii, inclusiv afecţiunile suferite de elevi şi studenţi în timpul efectuării instruirii practice.
Grupurile sensibile la riscuri (femeile gravide, femeile care alăptează, tinerii, persoanele cu dizabilitati și orice alte categorii cu risc) trebuie protejate împotriva riscurilor de îmbolnăvire profesională.
Nerespectarea prevederilor legale se consideră infracțiune și se pedepseşte cu închisoare de la un an la doi ani sau cu amendă, care poate ajunge până la 10.000 de lei, iar dacă efectele neglijenței angajatorului produc consecințe grave, acestea se încadrează conform dispozițiilor Codului Penal.
Cauzele care duc la boli profesionale
Unele medii de lucru pot prezenta un risc ridicat și pot favoriza apariția unor boli profesionale. Se consideră că unele substanțe periculoase, precum agenții chimici și biologici, inclusiv cele cu potențial cancerigen, zonele de lucru expuse la radiații (ionizante, ultraviolete) pot cauza boli profesionale. Unii factori fizici, inclusiv vibrațiile și zgomotele, manevrarea unor greutăți, dar și muncă sedentară sunt pe lista cu posibile cauze ale bolilor profesionale.
Factorii psihosociali, profesionali, programul de muncă în ture și stresul sunt elemente care pot duce la apariția unor boli ce intră în categoria celor profesionale.
Pe lângă cele pentru care se poate stabili o cauzalitate directă între îmbolnăvire şi condiţiile de muncă, mai există şi aşa-numitele boli multifactoriale, în declanşarea cărora factorii nocivi profesionali pot favoriza, agrava sau împiedica vindecarea.
Caracteristic pentru bolile profesionale este faptul că acestea se instalează lent şi afectează la modul general organismul ori doar anumite organe sau aparate. O altă trăsătură a bolilor profesionale este faptul că acestea sunt deseori cronice. Cu toate acestea, unele se vindecă prin aplicarea unui tratament adecvat.
Pentru ca un factor să fie considerat declanșator al unei boli profesionale, se stabilește cantitativ o doză a noxei respective, la care organismul trebuie să fie expus. Relaţia doză-efect a fost stabilită pentru un număr mare de factori de risc, existând, totodată, și limite maxime admise de expunere pentru angajați.
Clasificarea bolilor profesionale
Factorii de risc care pot provoca bolile profesionale sunt numeroşi: unii dintre ei sunt cunoscuţi, alţii apar odată cu dezvoltarea unor noi tehnologii. Pe de altă parte, factorii de risc variază de la țară la țară și, implicit, și încadrarea juridică a maladiilor. În România, clasificarea bolilor profesionale are următorul desfășurător:
- Intoxicații, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanțe toxice;
- Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor toxice;
- Boli prin expunere la energie radiantă;
- Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;
- Boli prin expunere la zgomot și vibrații;
- Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată ori scăzută;
- Alergii profesionale;
- Dermatoze profesionale;
- Cancer profesional;
- Boli infecțioase și parazitare;
- Boli prin suprasolicitare;
- Alte boli cronice (care nu intră în categoriile anterioare).
Cercetarea, confirmarea și declararea bolilor profesionale
Lista bolilor profesionale se poate modifica în timp. Unele afecțiuni care erau trecute în lista bolilor profesionale au dispărut, pentru că nu mai există noxele care să le producă, dar au apărut altele, ca urmare a schimbărilor domeniilor de activitate și stilului de a munci.
Confirmarea unei afecțiuni ca fiind boală profesională începe de la simpla sesizare venită din partea unui medic, indiferent de specializarea acestuia, sau din partea medicilor de medicină a muncii, care pot constata că o anumită afecțiune este produsă sau favorizată de mediul de lucru al unui angajat. Medicul care are suspiciunea identificării unei afecțiuni profesionale are obligația să sesizeze Compartimentul de Medicină a Muncii din cadrul autorităţilor de sănătate publică teritoriale.
Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale, în vederea confirmării sau infirmării lor, precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către specialiştii autorităţilor de sănătate publică teritoriale, în colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de muncă. Se urmărește identificarea cauzelor îmbolnăvirii, modalităţile de prevenire, se stabilesc noxele – dacă există, precum și modul de organizare a muncii (intensitatea eforturilor, ritmul de muncă, lipsa pauzelor etc.), pentru a se putea depista contextul care produce boala. După această expertiză, se stabilește dacă este o afecțiune legată de profesie, condițiile de muncă sau este generată de alte cauze.
Confirmarea unei boli profesionale o face medicul curant și cel de medicină a muncii. Cazurile confirmate sunt raportate la Direcțiile de sănătate publică.
Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale
Asigurarea pentru accidentele de munca și bolile profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat și cuprinde raporturi specifice, prin care se asigură protecția socială a salariaților împotriva diminuării sau pierderii capacității de muncă și a decesului acestora, ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de muncă, persoanele asigurate beneficiază de următoarele drepturi:
- reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă;
- reabilitare și reconversie profesionala;
- indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă;
- indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și indemnizație pentru reducerea timpului de muncă;
- compensații pentru atingerea integrității;
- despăgubiri în caz de deces;
- rambursări de cheltuieli.
Bolile profesionale nu sunt o fatalitate. Se întâmplă, pentru că unele măsuri de prevenție sunt ignorate sau greșit aplicate, fie din cauza angajatorului, fie din vina angajaților ori a amândurora. Respectarea măsurilor de siguranță sunt, de cele mai multe ori, suficiente pentru a preveni apariția afecțiunilor profesionale grave sau pentru a reduce, în mare măsură, incidența acestora.
👉 Dacă ești în căutarea unui loc de muncă, OLX te ajută să îl găsești pe cel potrivit pentru tine. Descoperă aici sute de joburi la care poți aplica simplu și rapid, astfel încât din candidat, să devii proaspăt angajat.
Sursa foto: unsplash.com
Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
25 August 2020
Ultima editare: 27 August 2020
