RESPONSABIL

Codul muncii 2019: tot ce trebuie să știi despre drepturile și obligațiile tale, în calitate de angajat

24 septembrie 2018

Autor: | Reviewer:

E absolut necesar să cunoști legislația muncii și condițiile în care se desfășoară contractul tău de muncă, indiferent de domeniul în care activezi și de calificarea pe care o ai sau de munca necalificată pe care o prestezi.

Iată ce trebuie să știi despre Codul Muncii, modificările la zi ale acestuia și impactul pe care actele normative privind munca îl au asupra condițiilor în care lucrezi:

Meniu:

1. Contractul individual de muncă

Contractul individual de muncă este un document scris, prin care angajatorul și salariatul își validează acordul privind colaborarea și termenele acesteia. Acesta se semnează cel târziu cu o zi înainte ca salariatul să își înceapă activitatea în slujba companiei angajatoare și reprezintă o obligație a angajatorului.
Așadar, angajatorul este cel care trebuie să formuleze și să tipărească CIM înainte de a-l înainta spre semnare viitorului angajat. Contractul de muncă trebuie redactat în limba română și înregistrat în registrul general de evidență a salariaților (Revisal) și transmis inspectoratului teritorial de muncă (ITM) înainte cu cel puțin o zi înainte ca salariatul să își înceapă activitatea.

Angajatorul are și obligația de a păstra o copie a CIM la locul de muncă definit în contract și de a-i oferi și salariatului una, în format tipărit pe hârtie sau electronic. De asemenea, acesta trebuie să respecte prevederile în vigoare privind confidențialitatea datelor cu caracter personal (GDPR).

Iată ce informații trebuie să conțină un contract individual de muncă valid din punct de vedere legal și află ce măsuri poți lua dacă angajatorul nu își respectă obligațiile:

Programul de muncă
Salariații angajați cu normă întreagă au un timp de muncă de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, respectiv o durată totală de 40 de ore săptămânal. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani au drept de muncă, însă doar 30 de ore pe săptămână, respectiv 6 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână.

În ceea ce privește prestarea orelor suplimentare, conform articolului 112 din Codul muncii, acestea trebuie compensate în termen de 60 de zile calendaristice (două luni) prin acordarea aceluiași număr de ore libere plătite. Munca prestată între orele 22:00 și 06:00 este considerată muncă de noapte. Conform noilor modificări din Codul muncii, salariatul de noapte este definit astfel:

  • Salariatul care efectuează zilnic cel puțin 3 ore în intervalul orar 22:00 – 06:00
  • Salariatul care efectuează 30% din timpul de lucru în acest interval orar

Programul de noapte al salariaților nu trebuie să depășească 8 ore pe zi, iar angajatorii au obligația de a informa inspectoratul teritorial de muncă cu privire la activitatea angajaților de noapte.

  • În ceea ce privește beneficiile salariaților de noapte, angajatorul poate alege una dintre următoarele variante:Reducerea cu o oră a zilei de muncă în zilele în care salariatul prestează cel puțin 3 ore de muncă în intervalul orar menționat anterior, fără scăderea salariului de bază al acestuia
  • Acordarea unui spor de 25% din salariul de bază pentru munca prestată în intervalul 22:00 – 06:00, dacă media orelor lucrate noaptea depășește 3 ore zilnic.

Salariul
Salariul este stabilit în CIM și reprezintă plata pentru munca depusă de către angajat. Acesta este exprimat în bani, iar caracterul său nediscriminatoriu (pe criterii de sex, etnie, religie sau alte însușiri) este protejat prin lege. Suma include salariul de bază, dar și indemnizațiile, sporurile sau alte adaosuri bănești, iar angajatorul are obligația de a plăti salariile angajaților înainte de orice alte obligații monetare pe care le are.

În cazul contractelor colective de muncă, nivelul salarial minim este stabilit și menționat scris. În cazul celor individuale, acesta variază în funcție de negocierea dintre angajator și angajați.

Salariul are caracter confidențial, iar angajatorii trebuie să respecte acest lucru, însă asta nu poate împiedica salariații să adere la sindicate sau să își reprezinte interesele în relația cu angajatorul.

Angajatorul nu poate oferi angajaților un salariu mai mic decât salariul minim pe economie, stabilit prin hotărâre guvernamentală. În cazul angajaților cu normă parțială (sub 8 ore zilnic, 5 zile pe săptămână), acesta se calculează prin raportarea salariului de bază la numărul mediu de ore prestate lunar de către angajat.

Începând de la 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut este de 2.080 lei lunar, pentru un program de lucru de 166 de ore pe lună. Pe lângă acesta, angajatorul are obligația de a plăti pentru salariați contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), în valoare de 2,25% din salariul de bază. La rândul său, angajatul are datoria de a plăti contribuția pentru asigurări sociale (CAS) – 25%, asigurări sociale de sănătate (CASS) – 10%, deducere personală și impozit pe venit – 10%. Astfel, angajații care au un salariu brut egal cu salariul minim pe economie primesc în mână un salariu net în valoare de 1.263 lei, diferența de 817 de lei reprezentând taxele plătite statului.

Conform Codului muncii, angajatorul are obligația de a plăti salariul angajaților cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în CIM, în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern, prin virament bancar în contul titularului sau al persoanei împuternicite.

Obligațiile angajatorului
Conform articolului 161 din Codul muncii, angajatorul are obligația de a ține evidența zilnică a orelor prestate de către salariat și de a evidenția orele de începere și de terminare a programului de lucru. Această evidență, cunoscută și drept „pontaj”, trebuie să fie disponibilă la sediul companiei sau, după caz, la punctul de lucru, pentru a putea fi prezentată în eventualitatea unui control al ITM. Acest lucru este valabil și pentru salariații mobili sau pentru cei care prestează muncă la domiciliu.

De asemenea, angajatorul are obligația ca, în cazul concedierii unui angajat, să îi acorde acestuia dreptul la un preaviz de cel puțin 20 de zile lucrătoare. Același lucru este valabil și pentru salariați, în cazul demisiei, dacă CIM sau contractul colectiv de muncă nu are alte prevederi. De asemenea, în cazul funcțiilor de conducere, perioada de preaviz poate ajunge până la 45 de zile lucrătoare, conform legii.

O altă obligație a angajatorilor care desfășoară activități pe teritoriul României este aceea de a constitui un comitet de securitate și sănătate în muncă, pentru a putea asigura astfel implicarea salariaților în deciziile privind protecția muncii.

Concediul și zilele libere legale
Toți salariații au dreptul la concediu de odihnă. Durata acestuia este de cel puțin 20 de zile pe an, conform legislației în vigoare, însă poate depăși acest număr, în funcție de termenele negociate și consimțite în contractul de muncă. Pe lângă acesta, angajatorul poate acorda concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare angajaților care își desfășoară activitatea în condiții dificile sau periculoase, angajaților care au o vârstă cuprinsă între 16 și 18 ani sau angajaților cu diferite dizabilități. În cazul în care salariații nu își efectuează zilele de concediu anual, angajatorul trebuie să le ofere acestora posibilitatea de a le efectua în termen de 18 luni începând cu anul următor.

Pe lângă concediul de odihnă anual, salariații au dreptul la concediu de risc maternal, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului bolnav sau concediu medical, în condițiile stabilite de lege.

De asemenea, angajații care aparțin oricărui cult religios legal, creștin sau nu, au dreptul la efectuarea unor zile libere de sărbătoare, stabilite prin lege și a sărbătorilor naționale. Angajații care prestează muncă în timpul acestor sărbători beneficiază de plata dublă a orelor de muncă prestate.

În 2019, calendarul zilelor libere legale pentru angajații creștin-ortodocși arată astfel:

  • 1,2 ianuarie – Anul Nou
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
  • 26 aprilie – Vinerea Mare
  • 29 aprilie – Paștele
  • 1 mai – Ziua Muncii
  • 1 iunie – Ziua Copilului
  • 16, 17 iunie – Rusaliile
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României
  • 25, 26 decembrie – Crăciunul

Cum poți reclama nerespectarea contractului individual sau colectiv de muncă?
Indiferent dacă este vorba de nerespectarea programului de lucru, de neplata la timp a salariului, de semnarea unui contract pe o sumă mai mică decât cea agreată la interviu, de neacordarea zilelor libere legale sau de încălcarea oricăror alte prevederi din contractul individual sau colectiv de muncă, salariații pot face sesizări la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Pentru a face o astfel de reclamație sau sesizare, trebuie să depui o petiție la sediul local ITM sau să completezi online un formular al Inspecției Muncii. Poți găsi un model de reclamație aici, pe care îl vei completa în funcție de situația pe care o întâmpini. Poți completa și formularul online de reclamație ITM, cu toate detaliile privind problema ta, fără a fi nevoit să te deplasezi la sediu în timpul programului de lucru cu publicul.

2. Formarea profesională

Angajatorii au obligația de a elabora un plan de formare profesională și de a le asigura salariaților acest drept, suportând cheltuielile, astfel:

  • Cel puțin o dată la fiecare 3 ani, dacă numărul salariaților nu depășește 21
  • Cel puțin o dată la fiecare 2 ani, dacă numărul salariaților depășește 21

Formarea profesională se poate realiza astfel:

  • Prin participarea salariaților la cursuri organizate de către angajator sau de către o companie de formare profesională, din țară sau din afara țării
  • Prin efectuarea unor stagii de adaptare profesională
  • Prin efectuarea unor stagii de practică sau de specializare, în țară sau în afara țării
  • Prin efectuarea unei formări profesionale individualizate
  • Prin alte forme de pregătire negociate direct de către salariat și angajator.

În urma formării profesionale, angajatul:
Se va adapta la cerințele locului de muncă
Poate obține o calificare profesională
Se poate perfecționa sau își poate actualiza cunoștințele
Se poate reconverti profesional
Poate dobândi cunoștințe avansate
Poate promova la locul de muncă și se poate dezvolta din punct de vedere profesional

3. Contravenții, sancțiuni și amenzi

Nerespectarea prevederilor Codului muncii, modificat și actualizat, respectiv a celorlalte acte normative care reglementează obligațiile și drepturile angajatorilor și ale salariaților este considerată contravenție și poate fi sancționată astfel:

  • Angajatorul care primește la muncă unul sau mai mulți salariați fără a încheia un contract individual sau colectiv de muncă cu aceștia poate fi amendat cu 20.000 lei pentru fiecare salariat, în limita a cel mult 200.000 lei.
  • Angajatorul care primește la muncă unul sau mai mulți salariați fără a înregistra contractele acestora în Revisal cu cel puțin o zi înainte de începerea prestării muncii poate fi amendat cu 20.000 lei pentru fiecare salariat, în limita a 200.000 lei.
  • Angajatorul care primește la muncă unul sau mai mulți salariați, cu un contract de muncă suspendat, poate fi amendat cu 20.000 lei pentru fiecare salariat, în limita a 200.000 lei.
  • Angajatorul care primește la muncă unul sau mai mulți salariați în afara programului stabilit contractual cu normă parțială poate fi amendat cu 10.000 lei pentru fiecare salariat, în limita a cel mult 200.000 lei.
  • Inspectorii de muncă pot dispune măsura sistării muncii la punctul de lucru sau al locului de muncă organizat, în cazul constatării uneia dintre neregulile menționate. În acest caz, angajatorul își poate relua activitatea doar după achitarea amenzilor și după ce demonstrează că deficiențele au fost remediate, prin prezentarea documentelor aferente (plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit, încetarea suspendării contractului de muncă, înregistrarea în Revisal). Reluarea activității fără îndeplinirea acestor condiții este considerată infracțiune și se poate sancționa cu amendă sau prin privarea de libertate a angajatorului pe o perioadă de la 6 luni la 2 ani.

În cazul în care inspectorul de muncă menționează acest lucru în procesul verbal făcut angajatorului, acesta poate beneficia, în cazuri excepționale, de posibilitatea de a plăti doar 50% din amenda aplicată, în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului verbal.

4. Dezavantajele muncii în condiții ilegale pentru salariați

  • Pentru salariați, prestarea muncii în condiții ilegale nu atrage răspunderea penală, dar este considerată contravenție și poate fi amendată cu 500 până la 1.000 lei. Aceasta poate fi depistată în urma unui simplu control de rutină al inspectorilor muncii sau sesizată în urma unei reclamații. De asemenea, salariații care nu au fost angajați cu un contract de muncă individual sau colectiv în baza căruia își desfășoară activitatea pot avea câștiguri mai mari pe termen scurt, însă pe termen lung sunt privați de anumite drepturi și beneficii, precum:
  • Primirea unui salariu mai mic decât cel legal pentru norma de lucru prestată
  • Necumularea muncii sau cumularea parțială ca vechime în muncă
  • Posibilitatea neachitării totale a salariului
  • Nerespectarea programului de lucru
  • Limitarea accesului la piața creditelor bancare

Cunoașterea Codului muncii te poate scăpa de numeroase neplăceri sau abuzuri la locul de muncă. De altfel, informarea constantă cu privire la prevederile actualizate privind drepturile și obligațiilor angajatorilor și ale salariaților îți poate fi de folos și atunci când îți negociezi salariul sau condițiile de muncă. Tocmai de aceea, vrem să ai aceste informații, și multe altele folositoare, la îndemână.


Autor: | Reviewer:
24 septembrie 2018

Ultimele locuri de munca de pe OLX

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 + 4 =

Alte articole