Comunicarea asertivă: ce este, de ce ai nevoie de ea la job, tehnici

Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas

Atunci când comunici asertiv, îți exprimi opinia fără a-i judeca pe ceilalți, în cazul în care gândesc diferit de tine. Pe termen lung, comunicarea asertivă întărește relațiile profesionale și reduce stresul conflictual. În același timp, te ajută să spui un „nu” convingător, dar politicos, iar acest lucru te va ajuta să eviți supraîncărcarea programului de lucru și va promova menținerea echilibrului dintre viața profesională și cea personală. Mai jos, poți afla elementele unui feedback asertiv, avantajele sale, cele mai folosite tehnici de comunicare asertivă, dar și cum poți deveni mai asertiv.

De câte tipuri este comunicarea
Ce este comunicarea asertivă
Care sunt atributele unui feedback asertiv
Care sunt caracteristicile unei persoane asertive
Tehnici de comunicare asertivă
Cum îți cultivi asertivitatea
Avantajele comunicării asertive

De câte tipuri este comunicarea

Comunicarea profesională se împarte în comunicare asertivă, comunicare pasivă, comunicare agresivă și comunicare pasiv-agresivă. Mai jos, poți afla câteva informații despre fiecare în parte.

• Comunicarea asertivă – te ajută să îți exprimi gândurile, ideile, opiniile și sentimentele într-un mod respectuos, care nu încalcă drepturile celorlalți. Persoanele asertive folosesc anumite acțiuni și expresii, pentru a stabili o serie de limite, însă într-un mod calm și emanând încredere de sine;
• Comunicarea pasivă – persoanele care adoptă acest stil de comunicare sunt excesiv de amabile, indiferent de situație. În general, sunt de acord cu decizia grupului și tind să evite conflictul. O astfel de comunicare transmite ideea că gândurile și sentimentele tale nu sunt la fel de importante precum ale celorlalți. În esență, dacă ești un comunicator pasiv, le oferi celorlalți dreptul de a trece fără întrebări peste dorințele și nevoile tale. Acceptarea continuă a cerințelor colegilor poate duce la stres, burnout, resentimente, sentimentul de victimizare, dorință de a te răzbuna și chiar furie;
• Comunicarea agresivă – persoanele care comunică în mod agresiv sunt acuzate, de multe ori, pe bună dreptate, că au devenit agresori (bully). Folosesc intimidare, constrângere, ton autoritar și chiar ostil, pentru a obține ce doresc. Aceștia își ating scopurile fără a ține cont de drepturile sau de sentimentele celorlalți. Persoanele de acest fel nu inspiră încredere sau respect și sunt frecvent evitate;
• Comunicarea pasiv-agresivă – persoanele care comunică în acest stil spun „da” atunci când vor să spună „nu”. De asemenea, sunt excesiv de sarcastice sau preferă să își vorbească pe la spate colegii. În loc să confrunte direct o problemă, apelează la furie sau la alte emoții negative. Unele persoane folosesc comunicarea pasiv-agresivă deoarece au dificultăți în a-și înfrunta propriile nevoi și emoții. Comunicarea de acest fel afectează relațiile de muncă și poate reduce respectul colegilor.

Ce este comunicarea asertivă

Comunicarea asertivă reprezintă o modalitate de exprimare a gândurilor și sentimentelor în mod deschis, onest, direct, respectuos, oferind argumente pentru lucrurile relevante pentru noi, pentru acelea care ne-au deranjat și pentru modul în care am prefera să evolueze pe viitor.

Pe scurt, comunicarea asertivă reprezintă un mod de a te face înțeles în fața celorlalți și, în același timp, de a respecta drepturile, opiniile și sentimentele celui/celor din fața ta. Fiind persuasiv, onest și calm, poți să oferi o opinie diferită de a majorității, să evidențiezi o posibilă problemă sau o consecință a unui comportament.

Comunicarea de acest fel poate fi dificilă, mai ales la început, însă, pe măsură ce aplici tehnicile de comunicare asertivă, vei vedea că reprezintă cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate.

Care sunt atributele unui feedback asertiv

Un feedback asertiv eficient urmează acronimul DISC (descriere, impact, specifică și consecințe). Mai jos sunt mai multe detalii despre fiecare componentă în parte:

• Descriere – constă în oferirea de detalii legate de o situație sau un comportament, în termeni clari și ușor de înțeles. Evită cuvintele ambigue sau care pot fi interpretate. De exemplu, atunci când observi greșeli în introducerea unor date, poți spune „Mihai, în ultimele 30 de zile ai introdus incorect 35% dintre date”. Este bine să eviți generalizările. Se merge mult pe criticarea unui comportament/fapt/etc. și nu pe cea a persoanei. Astfel, evită să spui „Ești leneș/incompetent/etc.”;
• Impact – spune în mod clar cum te afectează pe tine sau organizația în care lucrați. Exprimă-te calm, sincer și respectuos cu privire la impactul erorii asupra companiei. Descrierea efectelor pe care le are activitatea unui coleg asupra organizației îi va oferi o imagine de ansamblu atât a consecințelor greșelii sale, cât și a rolului pe care îl joacă în companie (că este o persoană pe care o prețuiești, însă care are o responsabilitate);
• Specifică – spune-i persoanei ce ar trebui să se schimbe. În funcție de caz, poți oferi instrucțiuni clare persoanei sau comunicarea poate fi un schimb de informații, până când ajungeți la un consens care să te mulțumească pe tine, dar și pe coleg și să corespundă nevoilor companiei;
• Consecințe – ultimul pas se oferă la urmările îndeplinirii așteptărilor: care sunt avantajele cooperării, precum și dezavantajele lipsei de deschidere (dacă persoana se lasă greu convinsă că trebuie făcută o schimbare). Ca parte a comunicării asertive, este bine să prezinți mai întâi avantajele cooperării, pentru îmbunătățirea situației.

Cum oferi feedback asertiv

Feedback-ul este un element esențial al comunicării asertive. Te ajută să îți menții energia la un nivel ridicat, să stabilești o relație armonioasă la locul de munca și să fii productiv. Feedback-ul asertiv te ajută să îți oferi opinia într-un mod clar și onest, fără a cauza drame profesionale. De asemenea, feedback-ul asertiv poate fi folosit pentru a corecta un comportament sau pentru a încuraja comportamentele pozitive. Mai jos sunt câteva sfaturi pentru a oferi un feedback asertiv:

• Adoptă o atitudine pozitivă – atunci când colegii de muncă își fac treaba bine, iar lucrurile merg în direcția bună, este important să le transmiți, non-verbal și prin cuvinte, că ești mulțumit de performanța lor. Nu aștepta apariția problemelor pentru a comunica. Spune-le simplu și direct care sunt comportamentele pe care le încurajezi. Folosind o formă pozitivă de feedback, vei încuraja colegii, iar aceștia, simțind că îi apreciezi, vor repeta acest comportament. Pe de altă parte, la fel de importantă este corectarea comportamentelor nedorite. Trebuie să știi că majoritatea oamenilor vor să facă ceea ce este bine. Atunci când lucrurile nu merg, cel mai adesea este vorba de o eroare și nu de dorința cuiva de a încurca lucrurile. Alege să oferi suport și redu comportamentul și expresiile critice;
• Fii constructiv – scopul feedback-ului asertiv este ca ambele persoane să aibă de câștigat (win-win), fie prin schimbarea unui comportament nedorit, fie prin repetarea unor activități benefice. Dacă simți că este nevoie, poți repeta feedback-ul în privat și să te întrebi dacă acesta va ajuta persoana să își îmbunătățească atitudinea sau doar îi va scoate în evidență defectele;
• Evaluează comportamente și nu persoane – oamenii fac greșeli. Cu toții le facem. Trebuie să ții minte că un comportament nu definește în totalitate o persoană. Dacă un coleg face o greșeală semnificativă, asta nu înseamnă că, de acum înainte, va face doar greșeli. Feedback-ul asertiv constă în criticarea comportamentului (și a datelor existente), nu a personalității persoanei sau a ceea ce credem noi despre alții;
• Respectă cealaltă persoană – feedback-ul asertiv încurajează comportamentele dorite într-un mod deschis, optimist și clar, fără a răni sentimentele primitorului.

Dacă ești în căutarea unui loc de muncă, OLX te ajută să îl găsești pe cel potrivit pentru tine. Descoperă aici sute de joburi la care poți aplica simplu și rapid, astfel încât, din candidat, să devii proaspăt angajat!

Care sunt caracteristicile unei persoane asertive

O persoană asertivă are următoarele caracteristici:

• Își face cunoscute dorințele, opiniile și sentimentele;
• Se adaptează ușor și colaborează cu persoanele de la orice nivel;
• Acceptă feedback-ul asertiv, fără a se simți legată sau atacată;
• Își exprimă dezacordul prin folosirea unor argumente logice și menținând respectul față de cealaltă persoană;
• Este conștientă și răspunde rapid la nevoile și dorințele celorlalți, fără a-și nega valorile;
• Își ține sub control sentimentele, chiar și în situații dificile;
• Își cunoaște drepturile și obligațiile și acționează avându-le ca reper;
• Refuză cererea unui coleg, fără a simți obligație sau vină.

Tehnici de comunicare asertivă

Comunicarea asertivă presupune folosirea mai multor strategii. Mai jos sunt câteva dintre cele mai folosite tehnici de comunicare asertivă:

• Începe o cerere sau feedback-ul cu „eu” – de exemplu, poți spune „eu vreau”, „eu mă simt …” sau „am nevoie de …”, atunci când comunici cu o altă persoană;
• Folosește-te de afirmații care indică efectele comportamentului celuilalt – acestea te ajută să arăți persoanei respective care sunt consecințele asupra ta sau asupra companiei, fără a deveni agresiv. Poți folosi o afirmație precum: „Atunci când nu mă anunți că vei întârzia la job, mă gândesc că ți s-a întâmplat ceva rău și am și eu o zi proastă. Aș aprecia mult dacă, în viitor, îmi vei spune când întârzii”;
• Utilizează afirmații empatice – acestea îi vor transmite interlocutorului că îi înțelegi punctul de vedere și modul în care vede lucrurile. Poți spune: „Înțeleg că ai probleme în familie și că ești afectat. Totuși, solicitarea clientului trebuie rezolvată în termen de 48 de ore”;
• Folosește afirmații de tip „placa stricată” – repetă același mesaj, până când interlocutorul va înțelege că nu îți schimbi poziția. Poți spune: „Am nevoie să mă ajuți cu acest proiect”, „Dacă te ocupi de X, m-ai ajuta foarte mult”, „Mă voi revanșa cu prima ocazie”;
• Fii atent la comunicarea non-verbală – menține contactul vizual și evită încrucișarea mâinilor și a picioarelor (transmite închidere). Folosește un volum normal pentru conversații și evită să ridici tonul. Fii hotărât, clar și sigur. Transmite-i că asculți, aprobând din cap.

Cum îți cultivi asertivitatea

Poți să îți cultivi asertivitatea, urmând recomandările de mai jos:

• Descoperă-ți nevoile și exprimă-le – dacă vei aștepta ca cei din jur să îți descopere și să îți respecte nevoile și dorințele, vei avea mult de așteptat. Ține cont de faptul că asertivitatea înseamnă un consens între nevoile tale și ale celorlalți;
• Studiază modul în care comunică și se comportă o persoană asertivă – ce cuvinte folosește, cum se poziționează din punctul de vedere al mesajelor nonverbale transmise. Compară efectele comunicării acestei persoanei cu efectele mesajelor transmise de tine și gândește-te cum îți poți îmbunătăți stilul de comunicare;
• Exprimă gândurile și emoțiile negative într-un mod sănătos și controlat – furia, tristețea, dezamăgirea sunt naturale și nu trebuie reprimate. Exprimă-le într-un mod sănătos, menținând o atitudine de respect față de colegi. Încearcă să îți controlezi răbufnirile emoționale;
• Acceptă feedback-ul într-un mod pozitiv – evită să adopți o poziție de agresivitate sau să fii defensiv, chiar dacă nu ești de acord. Ai dreptul să faci greșeli și ai voie să ceri ajutorul;
• Practică stilul de comunicare asertiv cât mai des – pentru ca asertivitatea să devină un element natural al modului tău de comunicare, este necesar să îl practici regulat;
• Învață să spui „NU” – fiecare persoană are anumite limite în raport cu oamenii din jur. Cunoaște-ți aceste limite și comunică-le în mod eficient. Nu poți ajuta pe toată lumea și ai dreptul de a spune „nu”, atunci când te simți depășit.

Avantajele comunicării asertive

Comunicarea asertivă are mai multe avantaje. Mai jos sunt cele mai importante dintre ele:

• Comunici mai eficient – un comportament asertiv este benefic ambelor părți. Dacă alegi să comunici în mod inteligent și asertiv, obții ce dorești din orice interacțiune, fără ca persoana din fața ta să aibă de suferit;
• Reduci stresul – majoritatea persoanelor se confruntă, la un moment dat, cu un stil de comunicare agresiv sau pasiv-agresiv. Acest lucru poate crea situații stresante. Una dintre părți ajunge să fie umilită sau amenințată, iar „învingătorul” ajunge să regrete faptul că și-a pus nevoile sale mai presus de dreptul celuilalt de a-și exprima dorințele/opiniile. Prin comunicare asertivă, însă, asculți și accepți sentimentele celuilalt, vorbești deschis despre nevoile tale și ajungeți la cea mai bună soluție pentru situația respectivă. Acest stil de comunicare reduce semnificativ stresul;
• Se încurajează încrederea – aceasta este foarte importantă în relațiile profesionale, iar asertivitatea este un element cheie. În comunicarea pasivă, ceilalți nu te iau în serios, în timp ce comunicarea agresivă duce la resentimente și frustrare. Astfel, asertivitatea este esențială pentru lucrul în echipă;
• Crește stima de sine – atunci când îți ascunzi sentimentele sau interacționezi cu persoane cărora nu le pasă de ceea ce gândești sau simți, riști să te confrunți cu o diminuare a stimei de sine. Asertivitatea arată că ești suficient de curajos, încât să îți spui punctul de vedere și să faci față feedback-ului constructiv al celorlalți.

Comunicarea asertivă reprezintă cel mai eficient stil de comunicare. Să fii asertiv înseamnă să îți cunoști drepturile, dorințele și nevoile și să poți să ți le aperi într-un mod calm, argumentat și concis, indiferent de situație. Asertivitatea înseamnă și să fii conștient de propria valoare, să îți atingi potențialul și să faci orice îți dorești, respectând, în același timp, drepturile și valorile celorlalți.

Sursa foto: Shutterstock

Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
14 July 2021