INDEPENDENT

Contractul individual de muncă – ce trebuie să știi despre el, de câte tipuri este și ce conține

10 martie 2022

Autor: and

Codul Muncii reglementează relațiile dintre angajat și angajator, pe principiul echității. Alături de alte prevederi legale, cadrul legal al relațiilor de muncă se bazează pe principii morale și licite, pe buna-credință reciprocă și pe corectitudinea relațiilor dintre părți, plecând de la ideea că omul este resursa cea mai importantă și valoroasă. Documentul care certifică toate acestea este contractul individual de muncă.  

Ce este contractul individual de muncă

Contractul individual de muncă (CIM) este un act cu putere juridică, recunoscut de părțile semnatare, de instanță și de terți. Acesta reprezintă documentul care certifică relațiile dintre angajat și angajator și confirmă acceptul angajatului de a presta o activitate sub autoritatea unui angajator, care poate să fie persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. Codul Muncii reglementează, în capitolul doi, pe parcursul articolelor 10-110, toate aspectele juridice ale contractului individual de muncă, în toate formele în care acesta poate fi întocmit, în mod legal. 

CIM nu trebuie să aibă o formă standardizată, atâta vreme cât include elementele obligatorii care-i oferă legalitate. Conținutul acestuia poate fi adaptat de angajatori, în funcție de situația particulară a unui salariat, actul devenind valabil atunci când este semnat de cele două părți.

Conținutul contractului individual de muncă, datele personale, clauzele și dispozițiile pe care acesta le conține sunt reglementate legal, astfel că acest document este valabil doar atunci când sunt respectate normele obligatorii de redactare. Mai mult, un contract de muncă valabil trebuie modificat în conformitate cu eventualele noi dispoziții legale, dacă acestea apar pe parcursul perioadei în care CIM (dintre un angajat și un angajator) este activ. Este important de precizat că modificările se fac doar printr-un act adițional contract de muncă.

Concret, ce înseamnă contract individual de muncă? Documentul semnat între angajat și angajator este garanția unei relații corecte între părți și oferă semnatarilor în egală măsură drepturi și obligații. 

Cerere de încetare a contractului de muncă

O cerere de încetare a contractului de muncă poate fi formulată de angajat și este corespunzătoare demisiei. Acesta este un drept unilateral al angajatului și nu poate fi contestat de angajator. În situații specifice (studii, caz de boala, an sabatic și altele) angajatul poate formula și cerere suspendare contract de muncă (acesta urmând să-și reia activitatea după ce perioada de suspendare încetează)

O astfel de cerere implică, din partea angajatului, obligația de a-și continua activitatea pe perioada preavizului care este de minim 14 zile lucrătoare. Angajatorul are obligația să-l remunereze pe angajat pe perioada preavizului, dacă între părți nu se stabilește, de comun acord o altă variantă (de exemplu, compensarea zilelor d epreaviz cu cele de concediu de odihnă legal, neefectuat). 

Contractul colectiv de munca

Tipuri de contracte individuale de muncă

Codul Muncii mai stabilește cu precizie cadrul legal pentru mai multe tipuri de contracte de muncă individuale. Este important de știut că, indiferent de tipul acestora, toate respectă  aceleași caracteristici esențiale: respectarea drepturilor și obligațiilor părților contractuale și stabilirea unui echilibru onest între munca prestată și beneficiile salariale ale angajatului. Unele dintre aceste contracte de muncă pot fi combinate și asociate. 

Acestea sunt tipurile de contracte de muncă individuale legale:

 1. Contract de muncă pe durată determinată – este un contract de angajare ce are precizată o dată de început și una de sfârșit a activității. Acesta nu poate avea o durată mai mare de 36 de luni. Părțile pot încheia cel mult trei contracte pe durată nedeterminată succesive, iar perioada contractuală pentru fiecare nu poate să fie mai mare de 12 luni. Un contract individual de muncă pe perioadă determinată se poate transforma în contract de muncă pe perioadă nedeterminată, însă regula nu se aplică și invers. Codul Muncii pune limite clare la contractele de muncă pe durată determinată, acestea putând fi încheiate între angajat și angajator doar în anumite situații specifice, după cum urmează: 

  • este înlocuit un salariat, în cazul suspendării contractului de muncă (de exemplu, concediul pentru creșterea copilului), cu excepția situației în care acel salariat participă la grevă;
  • modificarea temporară a structurii activității angajatorului, de exemplu, atunci când firma respectivă are dificultăți financiare, iar activitatea scade, caz în care cererea de personal este imprevizibilă (la fel și în cazul în care firma își reduce numărul de servicii pe care le oferă și veniturile încasate scad);
  • munca desfășurată este sezonieră;
  • au fost angajate persoane fără loc de muncă, în scopul de a le oferi facilități temporare;
  • persoana angajată iese la pensie în termen de cinci ani de la data angajării;
  • persoana angajată este pensionară și poate cumula pensia cu salariul, conform legii.

 2. Munca la domiciliu este activitatea care se desfășoară la domiciliul salariatului. Acesta beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege. În plus, are posibilitatea de a-și stabili singur programul de lucru, în condițiile unei munci normate, și are dreptul de a primi la domiciliu materialele necesare activității sau plata unor costuri pe care le implică munca efectuată.

3. Munca temporară este activitatea prestată de un salariat temporar, ce efectuează o anumită activitate în favoarea unui utilizator. Cel ce prestează munca temporară este pus la dispoziția unui angajator. Acesta poate apela la munca temporară pentru executarea unei sarcini temporare precise. La finalul unei misiuni, salariatul temporar se poate angaja la firma la care a lucrat. Acest contract respectă clauzele de timp impuse unui contract de muncă pe durată nedeterminată. Prevederile Uniunii Europene, la care România nu a aderat, impun limitarea acestui gen de activitate, pentru a preveni abuzurile din partea angajatorilor.

 4. Contractul de muncă parțial este cel în care salariatul prestează mai mult de două ore pe zi sau zece ore pe săptămână, dar mai puțin de 40 de ore pe săptămână, iar salariul este corespunzător duratei de muncă prestate. 

 5. Contractul de ucenicie este un contract individual de muncă având regim special, conform prevederilor din Legea 279/2005. Are o durată determinată, scopul fiind pregătirea profesională. Salarizarea se face în condiții specifice, iar angajatorul are o serie de beneficii suplimentare din partea statului.

 6. Contractul de voluntariat este reglementat prin Legea voluntariatului 195/2001, cu modificările ulterioare. Caracteristic este faptul că munca este neremunerată, fiind prestată în interes public.

 7. Reglementarea statutului funcționarilor publici. Activitatea acestora nu este supusă prevederilor Codului Muncii, ci Legii speciale 188/1999 și Statutului funcționarilor publici.

Citește și Codul Muncii: tot ce trebuie sa stii despre drepturile si obligațiile tale, in calitate de angajat

Ce este un contract de muncă pe perioada nedeterminată

Toate contractele de muncă sunt valabile pe o perioadă nedeterminată, potrivit Codului Muncii, atâta vreme cât nu există nicio altă precizare cu privire la durata contractului. Un contract pe perioadă nedeterminată are o dată de la care începe și atât. Nu există menționat momentul în care acesta încetează. Un contract poate înceta dacă angajatul formulează o cerere încetare contract de muncă, dacă demisionează, prin pensionare sau ca urmare a unei decizii de concediere, ceea ce duce la emiterea deciziei de încetare contract de muncă

Încetarea contractului de muncă pe perioadă determinată

În cazul în care apare o întrerupere a activității din motive legate de șomaj tehnic (când are loc o încetare contract de muncă pe perioadă determinată) sau alte situații de forță majoră se emite o decizie de suspendare contract de muncă. Măsura este legală, se notifică în registrul salariaților, iar respectivul contract individual de muncă reintră în 

vigoare exact cum a fost redactat inițial.  

O altă situație care duce la încetarea contractului de muncă pe perioadă determinată este concediul de creștere a copilului pe o durată de doi ani (sau trei în cazul copilului cu handicap). 

Unde pot verifica dacă am contract de muncă

Cum aflu dacă am contract de munca? Unde pot verifica dacă am contract de muncă? Acestea sunt două dintre cele mai legitime întrebări ale angajaților. 

Pentru a verifica dacă este înregistrat contractul de munca și figureaza ca activ în registrul electronic de evidență a salariaților, se poate solicita angajatorului o copie după Revisalul transmis către ITM. Totodată pe contractul de munca ar trebui să existe un număr unic de înregistrare urmare a transmiterii Revisal.

Cu ajutorul aplicației Revisal, angajatorul va poate elibera „Raportul per salariat”, unde se poate vedea, data angajării, salariul precum și eventualele suspendări ale contractului de muncă.

Pot verifica online contractul de munca?

Pe de alta parte, Inspectoratul Teritorial de Muncă poate furniza salariatului informațiile pe baza unei solicitări prealabile. Potrivit art. 8 din HG 500/2011 angajatorul are obligația de a întocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariați, de a-l păstra în bune condiții la sediu, precum și de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.

Comunicarea dintre salariat și ITM se poate face și printr-o solicitare online. 

Angajaţii vor putea verifica online datele transmise de angajatori cu privire la contractul lor de muncă, după ce va fi implementat viitorul Registru General de Evidenţă a Salariaţilor (REGES) online, proiect aprobat în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Clauze obligatorii la contractul de muncă – ce prevede legislația

Așa cum este specificat în Codul Muncii, contractul de muncă trebuie să fie obligatoriu încheiat în formă scrisă. Etapele care trebuie urmate, atunci când se încheie un contract de muncă individual, încep cu redactarea propriu-zisă și înmânarea unui exemplar salariatului. Obligația redactării contractului individual de muncă revine mereu angajatorului. Acesta are și sarcinile de a înmâna angajatului o copie semnată de ambele părți și de a înregistra oficial contractul acestuia în Registrul general de evidență al salariaților. Totodată trebuie respectat momentul când se semnează contractul de muncă, respectiv cu cel puțin o zi înainte ca salariatul să înceapă efectiv activitatea. 

Textul CIM se redactează doar în limba română, indiferent dacă angajatorul ori salariatul este român sau străin. Pentru a face dovada că a primit un exemplar, salariatul trebuie să scrie pe contractul care rămâne la angajator că a primit un exemplar original, alături de semnătură și dată. Contractul individual de muncă prevede obligatoriu următoarele clauze: 

  • informarea de către angajator cu privire la identitatea părților;
  • stabilirea locului de muncă sau posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
  • sediul angajatorului;
  • funcția/ocupația, conform clasificării ocupațiilor din România, și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor exacte ale postului pe care-l ocupă angajatul;
  • criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului;
  • riscurile specifice postului;
  • durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
  • condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante, precum și durata acestuia;
  • salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății drepturilor bănești; 
  • durata normala a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână.

Tot în categoria drepturi ale angajatului intră și acela de a fi asistat și consiliat la semnarea contractului individual de muncă de un reprezentant legal, dar și dreptul de a cere respectarea normelor de salarizare conform pregătirii, calificării și normelor în vigoare. 

Înainte de semnarea contractului individual de muncă, angajatorul poate impune angajatului o serie de clauze, pe care acesta le poate accepta sau nu, de această negociere depinzând legalitatea contractului. Sunt considerate clauze specifice: 

  • clauza cu privire la formarea profesională;
  • clauza de neconcurenţă;
  • clauza de mobilitate;
  • clauza de confidenţialitate.

În funcție de specificul activității, angajatorul poate impune și alte clauze sau le poate combina. 

Acordul angajatului cu privire la acestea este obligatoriu și poate face obiectul unor anexe la CIM, în funcție de situație. Aceste clauze pot fi stabilite între părți și după încheierea CIM, în funcție de fiecare situație în parte, dar devin legale atunci când sunt acceptate de ambele părți. 

Înainte de semnarea contractului de muncă, pot fi negociate orice clauze: sporuri, inclusiv cel de vechime, modalitatea de plată a orelor suplimentare, alte drepturi și obligații reciproce ale părților. 

Legea permite ca CIM să fie modificat doar cu acordul ambelor părți, prin acte adiționale (vezi AICI un model act adițional contract de muncă). Cu toate acestea, angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, în cazul unor situaţii de forţă majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului, respectând limitele legii.

Poți vedea AICI cum arată un contract de muncă, incluzând toate informațiile referitoare la clauzele obligatorii, acesta fiind și un model contract individual de muncă 2022, dar și model contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Acte necesare pentru întocmirea contractului individual de muncă

Ce acte trebuie pentru un contract de muncă? Există o serie de documente necesare la angajare, precum:

  • cartea de identitate;
  • CV-ul, care trebuie depus la dosarul de angajare;
  • copii după actele de studii (diplomă de bacalaureat, diplomă de licență, diplome care să ateste anumite certificări etc.);
  • documente care să ateste starea civilă, după caz (certificate de căsătorie, certificatele de naștere ale copiilor, pentru deducere personală);
  • avizul sau certificatul medical;
  • nota de lichidare, în cazul în care ai mai avut alte locuri de muncă (unii angajatori pot cere și recomandări de la foști angajatori);
  • cazierul judiciar (nu este obligatoriu, însă este cerut de unii angajatori).

La aceste acte se pot solicita și documente specifice, în funcție de domeniul de activitate, legate de condiția fizică sau de pregătirea profesională. 

Ce acte trebuie pentru un contract de munca in strainatate?

Angajarea în străinătate poate fi mediată și de agențiile forțelor de muncă sau de firme private de intermediere. Pentru încheierea unui contract de muncă sunt necesare următoarele acte

  • actul de identitate original și în copie; 
  • pașaportul, în original; 
  • actele de calificare, diplome, adeverințe, original și copie;  
  • adeverinţa medicală eliberată de medicul de familie, din care să persoana este aptă de muncă; 
  • dovada emisă de structura specializată din cadrul Ministerului de Interne, din care sa rezulte că solicitantul nu are interdicția legală de a părăsi localitatea;
  • cazierul judiciar;
  • CV-ul actualizat.

Contractul colectiv de muncă

Un contract colectiv de muncă este convenția încheiată în scris între angajator sau organizația patronală, de o parte, și salariați, indiferent dacă sunt reprezentați sau nu printr-un sindicat. Contractul colectiv de muncă stabilește clauze care privesc condițiile de muncă, salariul și alte drepturi ale angajaților, precum și o sumă de obligații ale acestora, ce decurg exclusiv din raporturile de muncă și care privesc strict activitatea profesională. La negocierea clauzelor și la încheierea contractelor colective de muncă, părțile sunt egale și libere.

Ce înseamnă contract colectiv de muncă pentru angajați? O sumă de drepturi suplimentare care se referă la: salarii compensatorii, condiții speciale și alte dispoziții care sunt general valabile și pe care angajatorul trebuie să le respecte, chiar dacă acestea nu sunt menționate explicit în contractele individuale ale salariaților. 

Când se face contract colectiv de muncă?

Angajatorii sunt obligați să întocmească un contract colectiv de muncă, ce trebuie negociat cu salariații, atunci când numărul de angajați este mai mare de 21. Contractele colective de muncă au putere de lege. Este important de menționat că un CIM nu poate conține dispoziții, prevederi, drepturi sau obligații contrare contractului colectiv de muncă, prevederile acestuia din urmă fiind superioare celui din CIM. 

Contract colectiv de muncă în învățământul preuniversitar și universitar: modificări și îmbunătățiri

Contractul colectiv de muncă în învățământul preuniversitar și universitar a fost semnat între reprezentanții sindicatelor din învățământ și cei al Ministerului Educației în vara anului 2021 și cuprinde prevederile din contractele colective de muncă anterioare, la care se adaugă o serie de dispoziții legate de zilele libere ale angajaților din învățământ, specifice pentru 2021-2022, precum și includerea unor beneficii financiare referitoare la bonusuri, tichete de masă și de vacanță, precum și plata orelor de recuperare efectuate de cadrele didactice. 

Documentelul are dispoziții specifice pentru mediul universitare și preuniversitar cu scopul de oferi mai multă autonomie instituțiilor de învățământ pentru participarea la programe europene. 

Contractul colectiv de muncă poate fi accesat AICI

Drepturile angajatului

Codul Muncii stabilește explicit care sunt drepturile angajatului. Astfel, conform articolului 39 salariatul are, în principal, următoarele drepturi, indiferent dacă acestea sunt sau nu menționate explicit în CIM:

  • salarizare pentru munca depusă; 
  • repaus zilnic și săptămânal; 
  • concediu de odihnă anual;
  • dreptul la egalitate de șanse și de tratament; 
  • dreptul de securitate și sănătate în muncă și acces la formarea profesională; 
  • dreptul la informare și consultare; 
  •  dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă; 
  • protecție în caz de concediere; 
  • drept de negociere colectivă și individuală; 
  • dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat. 

Totodată salariatul are dreptul la demnitate în muncă  și de a fi trata cu onestitate, la respectul vieții private al salariatului. 

La acestea se adaugă obligația salariatului la fidelitate față de angajator, precum și pe aceea de a respecta regulamentul, disciplina muncii și îndatoririle de serviciu conform fișei postului. Salariatul are și obligația de neconcurență, ca element al obligației de fidelitate, precum și pe acelea de a realiza norma de muncă sau, dupa caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin. 

Drepturile angajatorului

Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

  • să stabilească organizarea și funcționarea unității, atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condițiile legii; 
  • să dea dispoziții legale cu caracter obligatoriu pentru salariat; 
  • să controleze modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; 
  • să constate abaterile disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern; 
  • să stabilească obiectivele de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a realizării acestora.

În replică angajatorul are următoarele obligații: 

  • să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de muncă; 
  • să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă; 
  • să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă; 
  • să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a unității; 
  • să se consulte cu sindicatul;
  • să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii; 
  • să înființeze registrul general de evidență a salariaților; 
  • să elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat.

Tipuri de contracte individuale de munca

Încetarea contractului de muncă și concedierea

Încetarea contractului de muncă, întreruperea, reducerea sau suspendarea acestuia poate surveni în condiții specifice. 

Contractul de muncă poate înceta prin demisie sau prin concediere. În ambele cazuri, este obligatorie respectarea perioadei de preaviz, așa cum este prevăzută în CIM. Aceasta poate să fie de 10, 15 sau 20 de zile lucrătoare. În cazul în care contractul încetează după perioada de probă, nu mai este necesară perioada de preaviz, ci doar o notificare scrisă.

Contractul de muncă poate fi suspendat de drept, prin acordul părților sau doar prin decizia uneia dintre părți, în următoarele situații:

  • concediu de maternitate sau paternal;
  • concediu pentru cresterea copilului;
  • concediu pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap;
  • concediu pentru formare profesională;
  • concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
  • carantină, forță majoră, grevă;
  • îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în sindicat;
  • în cazul în care au expirat avizele, atestările și autorizațiile pentru efectuarea jobului respectiv (dacă nu sunt reînnoite în șase luni, contractul de muncă încetează). 

Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului, în următoarele situații:

  • pe durata cercetării disciplinare prealabile;
  • în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau dacă acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale; 
  • în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, din motive economice, tehnologice, structurale sau pentru situații excepționale; pe perioadele care depășesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului; 
  • pe durata detașării; 
  • în intervalul de timp cât funcționează suspendarea de către autoritățile competente a avizelor, autorizațiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor; 
  • pe durata suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia, ca urmare a declarării stării de asediu sau stării de urgență; 
  • în cazul în care salariatul are absențe nemotivate sau este cercetat disciplinar;
  • în cazul în care angajatorul întrerupe temporar activitatea. 

Pe durata suspendării contractului individual de muncă, angajatul nu mai primește salariu.

Există situații în care contractul individual de muncă este lovit de nulitate. Constatarea nulităţii contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor, iar angajatul care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu.

Nulitatea CIM este urmarea nerespectării oricăreia dintre condiţiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă.

Concedierea sau încetarea contractului de muncă pe perioada determinată

Acesta este o situație specială, tratată în extenso de Codul Muncii. Concedierea sau o decizie încetare contract de muncă reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului și poate fi decisă de angajator pentru motive care ţin de persoana salariatului, dar și în situații care nu sunt imputabile acestuia. 

Este interzisă concedierea salariaţilor pe criterii de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată, dar și pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale.

Concedierea este interzisă în următoarele situații: 

  • în perioada de incapacitate temporară de muncă;
  • pe durata suspendării activității ca urmare a instituirii carantinei;
  • pentru femeia salariată însărcinată, dacă angajatorul a luat cunoștință de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
  • pe durata concediului de maternitate;
  • pe durata concediului pentru creșterea sau îngrijirea copilului;
  • în timpul în care angajatul își exercită funcția într-un organism sindical; 
  • în perioada concediului de odihnă.

Încetarea contractului de muncă pe perioadă determinată

Încetarea raporturilor de muncă survine și la momentul în care se atinge data finală în contractul de muncă pe durată determinată, dacă acesta nu a fost prelungit, conform legii.

Angajatorii sunt obligaţi să informeze salariaţii angajaţi cu contract individual de muncă pe durată determinată despre locurile de muncă vacante sau care vor deveni vacante, corespunzătoare pregătirii lor profesionale, şi să le asigure accesul la aceste locuri de muncă în condiţii egale cu cele ale salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

Dacă sunt pensionar pot fi angajat cu contract de muncă?

Pensionarii pot fi angajați cu un contract de muncă numai dacă sunt pensionari pentru limită de vârstă. Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii stabilește că persoanele care beneficiază de anumite tipuri de pensii acordate din bugetul asigurărilor publice au dreptul la cumularea acestora cu alte venituri, dacă îndeplinesc anumite condiții. 

Principalul criteriu care face diferența se referă la tipul de pensie al beneficiarului. Exista și un al doilea plafon, care impune limitarea veniturilor provenite din alte surse la un maximum de 35% din valoarea salariului mediu brut, valoare care este utilizată la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În 2022, valoarea salariului mediu brut este de 6095 lei, iar plafonul de 35% reprezintă 2133 lei.

Contractul individual de muncă este actul care garantează corectitudinea relațiilor dintre angajați și angajatori. Neregulile, abuzurile sau nerespectarea prevederilor din CIM pot fi semnalate direct de angajați inspectoratelor competente teritorial. 

Dacă ești în căutarea unui loc de muncă, OLX te ajută să îl găsești pe cel potrivit pentru tine. Descoperă aici sute de joburi la care poți aplica simplu și rapid, astfel încât, din candidat să devii proaspăt angajat.

Sursa foto: Shutterstock.com


Autor: and
10 martie 2022

Ultima editare: 6 mai 2022


Cele mai noi anunțuri pentru de pe OLX

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

6 + 1 =

Alte articole