Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
Greva este un drept garantat de Consituția României, prin care salariații și organizațiile pentru care lucrează au posibilitatea de a-și proteja interesele sociale, profesionale și economice.
Potrivit legii, angajatorul nu poate renunța la acest drept al angajaților, nici prin contractul colectiv de muncă, nici prin cel individual, iar orice clauză de renunțare inserată în oricare dintre aceste documente este considerată nulă, chiar și atunci când este vorba despre grevă generală.
Cu toate că această formă de protest prezintă anumite limitări și condiții speciale de organizare, greva reprezintă un instrument democratic prin care angajații au posibilitatea de a-și obține drepturile. În cele ce urmează, vom discuta despre cadrul legal al acestei măsuri, limitările sale și despre sancțiunile pe care le riscă angajatorii ce nu respectă acest drept al salariaților.
Cadrul legislativ pentru organizarea grevei
Principalele forme de grevă permise
Situații și formalități referitoare la declanșarea unei greve
Ce presupune o grevă și cum se desfășoară această formă de protest
Cum poate înceta greva
Angajați care nu au dreptul de a recurge la grevă
Sancțiuni și pedepse pentru nerespectarea legislației referitoare la grevă
Cadrul legislativ pentru organizarea grevei
În conținutul Legii 62/2011 se precizează că greva reprezintă orice formă de încetare colectivă și voluntară a lucrului de către angajații unei unități, iar pentru a respecta cadrul legal, declararea acesteia se face doar în următoarele condiții:
- Dacă s-au epuizat deja toate metodele legale prin care să se soluționeze conflictul de muncă existent;
- Dacă a fost desfășurată, în prealabil, o grevă de avertisment;
- Dacă organizatorii grevei au trimis o notificare scrisă angajatorilor, cu cel puțin două zile lucrătoare înainte, prin care să anunțe declanșarea acestei forme de protest.
În Codul Muncii 2020 se regăsesc aceste condiții care asigură legalitatea grevei, dar și o definiție a acestei forme de protest drept: „încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați”.
Principalele forme de grevă permise
Potrivit legii, în România, există trei forme de grevă prin care angajații pot protesta. În funcție de tipul său, fiecare formă trebuie să îndeplinească anumite condiții referitoare la durată, scop sau forma de organizare a acesteia.
Greva de avertisment
Această formă de grevă este prima măsură de protest pe care salariații o pot adopta împotriva angajatorilor. Dacă presupune și încetarea lucrului, greva nu poate să depășească două ore, iar dacă grupul plănuiește și organizarea unei greve generale, cea de avertisment trebuie să aibă loc cu cel puțin două zile înaintea formei de protest propriu-zise. În acest timp, salariații mai pot organiza greve de avertisment succesive, fără a afecta perioada de început a grevei generale.
Grevă de solidaritate
Greva de solidaritate este o formă de protest organizată de un grup de muncitori, având scopul de a susține revendicările unui alt grup de salariați din acea entitate economică sau din același sector de activitate. Pentru ca greva să fie considerată legală, este nevoie de acordul a cel puțin 50% dintre membrii sindicatului, cu condiția ca organizația sindicală să fie afiliată cu aceeași federație sindicală la care este afiliat și sindicatul membrilor organizatori ai acestei forme de protest.
Perioada maximă pentru care poate fi organizată o grevă de solidaritate este de o zi lucrătoare, iar aceasta trebuie anunțată cu cel puțin două zile lucrătoare, prin trimiterea unei notificări scrise către conducerea unității.
Citește și: Normele de protectie a muncii – de ce sunt importante, obligatiile angajatorului si ale salariatilor
Greva propriu-zisă
Greva propriu-zisă este principala formă de protest prin care angajații își pot proteja interesele economice, sociale și profesionale și poate avea următoarele forme:
- Greva organizată – această formă de grevă poate fi sindicală, dacă este organizată de sindicatul reprezentativ sau nesindicală, în cazul în care este organizată de către reprezentanți ai angajaților;
- Greva totală – este acea formă de protest la care participă tot personalul unei unități;
- Greva parțială – are loc atunci când la ea participă doar o parte a angajaților;
- Greva spontană – este declanșată în contextul unor situații imprevizibile, atunci când se produce fără a mai fi organizată o grevă de avertisment;
- Greva perlată – în cadrul unei astfel de forme de protest, angajații își desfășoară activitatea, însă într-un mod mai lent decât de obicei, cu scopul de a reduce productivitatea muncii;
- Greva de zel – reprezintă opusul grevei perlate, iar în acest caz, angajații au un ritm de lucru mult mai rapid decât cel normal, care afectează, însă, calitatea lucrărilor;
- Greva tromboză – este o formă parțială de protest, în care ocupanții unui loc cheie de muncă din cadrul companiei își încetează activitatea, drept urmare, întreaga activitate a unității va avea de suferit;
- Greva turnantă – munca este oprită gradual, pe sectoare, conform unui program de dinainte stabilit. Deși nu presupune stoparea concomitentă a lucrului de către tot personalul, productivitatea respectivei unități va fi afectată;
- Greva japoneză – este acea formă de protest în care angajații continuă să își desfășoare activitatea în mod normal, purtând anumite însemne care anunță starea de protest;
- Greva inversă – angajații lucrează în afara orelor de lucru normale;
- Greva continuă – poate fi scurtă sau repetată;
- Greva profesională – o formă de protest organizată de o anumită categorie profesională din cadrul unei unități;
- Greva politică – formă ilicită de protest, întrucât greva este o acțiune care poate fi organizată doar din motive profesionale, economice sau sociale;
- Greva foamei – o formă extremă de protest, aleasă atunci când toate celelalte forme de grevă nu au dat rezultate. În cadrul acesteia, participanții refuză, de bunăvoie, hrana, până la soluționarea revendicărilor pentru care protestează;
- Greva ilegală – reprezintă orice formă de protest pe care conducătorul unei unități o declară ca fiind ilegală, în urma încălcării unor prevederi legale în ceea ce privește organizarea acesteia.
Situații și formalități referitoare la declanșarea unei greve
Pentru că greva este o măsură extremă prin care angajații unei unități pot cere soluționarea unei probleme colective, această formă de protest poate fi organizată doar în anumite condiții și doar după îndeplinirea unor formalități de către organizatorii acțiunii. Iată care sunt acestea:
Cazuri în care se poate declanșa o grevă
O astfel de formă de protest poate fi declanșată doar în cazul în care toate celelalte căi de soluționare a conflictului colectiv de muncă au fost epuizate fără a se ajunge la un acord între angajați și conducerea unității. În cazul în care solicitările angajaților au fost îndeplinite parțial de către conducere, însă acestea nu sunt suficiente pentru a mulțumi salariații, organizarea grevei este în continuare posibilă.
Formalități de îndeplinit pentru a declanșa o grevă
Pentru organizarea unei greve propriu-zise, salariații trebuie ca, în prealabil, să organizeze o grevă de avertisment, prin care să-și exprime intențiile de organizare a unei forme generale de protest.
Pe lângă acest lucru, reprezentanții lucrătorilor vor trebui să trimită o notificare scrisă conducerii unității, cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de începerea protestului, prin care să anunțe intenția de începere a unei greve și momentul în care aceasta va fi declanșată.
Ce presupune o grevă și cum se desfășoară această formă de protest
Odată cu începerea grevei, atât angajații, cât și angajatorii trebuie să respecte anumite reguli, astfel încât să nu încalce litera legii. Pentru angajați, respectarea acestor obligații este necesară astfel încât greva să nu fie considerată ilegală. Astfel:
Pentru angajați
Angajații care participă la grevă au dreptul de a-și înceta raporturile de muncă, însă fără întreprinderea de acțiuni care să împiedice desfășurarea activității de către personalul care nu participă la această formă de protest.
Pentru angajatori
După declanșarea unei greve, angajatorul nu poate să încadreze în muncă noi salariați, cu scopul de a-i înlocui pe greviști.
De asemenea, pe timpul unei greve, toate raporturile de serviciu și contractele de muncă ale participanților la protest vor fi suspendate de drept, urmând ca acestea să fie reluate odată cu finalizarea grevei.
Deși nu vor fi remunerați, întrucât contractele de muncă le sunt suspendate, angajatorul are obligația de a le menține salariaților drepturile referitoare la asigurările de sănătate.
Citește și: Clauza de confidentialitate – ce este, ce legislatie se aplica, ce trebuie să stii despre ea
Cum poate înceta greva
În timpul desfășurării grevei, reprezentanții conducerii și cei ai salariaților pot purta în continuare negocieri pentru soluționarea revendicărilor lucrătorilor. În timpul acestor discutții, greva poate fi suspendată, prin consens, însă dacă negocierile eșuează, greva poate fi reluată fără a mai fi necesară respectarea prevederilor legale menționate anterior. Astfel, o grevă poate înceta:
Prin renunțare
În cazul în care, după începerea grevei, mai mult de jumătate dintre angajați își exprimă în scris dorința de încetare a grevei, acesta se poate considera un acord total, conflictul de muncă este considerat soluționat și se va dispune încetarea grevei.
Prin hotărâre judecătorească
Dacă angajatorul consideră că greva nu a fost organizată conform prevederilor legale, acesta se poate adresa instanței judecătorești pentru a solicita încetarea grevei. În cazul în care Tribunalul admite cererea și confirmă că protestul organizat este unul ilegal, greva se suspendă, iar angajații vor trebui să-și reia activitatea.
Prin acordul părților
În cazul în care conducerea unității este de acord să satisfacă revendicările greviștilor, acest lucru se poate considera un acord total, conflictul de muncă este soluționat, iar greva încetează.
Prin hotărârea comisiei de arbitraj
Această comisie poate să intervină pe durata întregului conflict de muncă, inclusiv pe perioada grevei, și să dispună încetarea acestei forme de protest.
Angajați care nu au dreptul de a recurge la grevă
Deși dreptul la grevă este prevăzut în Constituție, există și cazuri speciale de angajați care nu au dreptul de a recurge la grevă. Printre aceștia se numără:
- Procurorii, judecătorii, personalul militar, personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apărării Naționale, cei din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, inclusiv cei din Administrația Națională a Penitenciarelor, cei din Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe sau Serviciul de Telecomunicații Speciale;
- Personalul din transporturile aeriene, terestre sau navale nu poate declanșa grevă din momentul plecării în misiune și până la îndeplinirea acesteia;
- Personalul îmbarcat pe navele marinei comerciale, personalul din unitățile sanitare și de asistență socială, angajații sistemului energetic național sau funcționarii publici au posibilitatea de a declanșa grevă, însă numai după îndeplinirea unor condiții prevăzute de lege.
Sancțiuni și pedepse pentru nerespectarea legislației referitoare la grevă
Angajatorii care nu respectă dreptul angajaților de a face grevă pot fi pedepsiți conform prevederilor legii în vigoare. Iată care sunt acțiunile care încalcă dreptul la grevă și ce sancțiuni se impun pentru acestea:
- Angajatorii nu au dreptul de a concedia salariații care exercită legal dreptul la grevă;
- Conducerea unității nu are dreptul de a sancționa disciplinar angajații care participă sau organizează o grevă;
- În cazul obligării sau împiedicării salariaților să participe la grevă ori al obligării acestora să muncească pe timp de grevă, se pot acorda sancțiunile de amendă sau de închisoare de la 3 luni la 2 ani;
- În cazul în care se recurge la constrângerea angajaților pentru a participa la grevă, se pot acorda sancțiunile de amendă sau închisoare de la 3 luni la 2 ani.
Ca angajat, este foarte important să-ți cunoști toate drepturile, pentru a te asigura că acestea nu-ți sunt încălcate sub nicio formă. Fii mereu informat și studiază cu atenție condițiile în care poate fi organizată o grevă, pentru a te asigura că angajatorul tău respectă prevederile legale.
Sursa Foto: Shutterstock
Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
30 March 2020
