INFORMAT

Epuizarea (burnout) – ce este, cum o recunoști, cum o previi

17 June 2021
Array

Autor: and

Epuizarea, cunoscută și sub numele de burnout, sindromul arderii complete sau suprasolicitarea profesională, constă în epuizare fizică, emoțională și mintală, cauzată de expunerea prelungită la situații stresante. Termenul de burnout a fost definit pentru prima oară de către psihologul german Herbert Freudenberger, în anii ’70. Mult mai periculoasă decât oboseala obișnuită, epuizarea poate afecta realizarea sarcinilor de zi cu zi, iar persoanele afectate au dificultăți chiar și în a se ridica dimineața din pat.

Lăsată netratată, epuizarea poate duce la probleme precum depresia, diabetul și bolile de inimă. În continuare, poți afla mai multe despre cauzele și factorii de risc în epuizare, etapele epuizării, ce diferențe există între stres sau depresie și burnout, precum și ce măsuri poți lua pentru a trata și preveni epuizarea.

Cauzele epuizării
Cum recunoști epuizarea (simptome)
Burnout vs stres
Burnout vs depresie
Cum este diagnosticată
Cum se tratează epuizarea
Cum poți preveni epuizarea

Cauzele epuizării

Epuizarea apare frecvent în legătură cu locul de muncă, însă oricine se poate simți obosit sau subevaluat și poate avea un risc de burnout, de la persoanele care lucrează la birou și nu și-au mai luat câteva zile libere de câțiva ani la cele care stau acasă și trebuie să se împartă între job, curățenie și îngrijirea copiilor. Cu toate acestea, epuizarea nu este cauzată doar de un loc de muncă stresant sau de prea multe responsabilități. Alți factori contribuie la această stare, printre care:

  • Senzația că nu ai control asupra muncii pe care o realizezi;
  • Lipsa de recunoaște din partea colegilor sau a șefilor;
  • Așteptări neclare sau mult prea multe responsabilități;
  • Muncă monotonă care nu-ți oferă provocări;
  • Desfășurarea activității într-un loc de muncă haotic sau sub presiune continuă;
  • Munca excesivă fără timp pentru relaxare sau socializare;
  • Absența unor relații apropiate (rude, prieteni, partener de viață);
  • Asumarea unui număr prea mare de responsabilități fără a cere ajutorul celor din jur;
  • Lipsa somnului odihnitor;
  • Perfecționismul;
  • O viziune pesimistă asupra propriilor realizări și asupra lumii;
  • Nevoia de a fi în control, precum și dificultatea de a delega sarcini altora;
  • Dorința de reușită indiferent de consecințe;
  • Tratamentul diferit la locul de muncă – angajații care simt că nu sunt tratați corect au un risc de 2,3 ori mai mare de a suferi de epuizare.

👉 Dacă ești în căutarea unui nou loc de muncă, OLX te ajută să îl găsești pe cel potrivit pentru tine. Descoperă aici sute de joburi la care poți aplica simplu și rapid, astfel încât din candidat, să devii proaspăt angajat.

Cum recunoști epuizarea (simptome)

Mulți oameni au zile când simt că nu sunt apreciați ori că au prea multe sarcini. Atunci când te simți astfel majoritatea timpului, s-ar putea să te confrunți cu epuizare. Burnout-ul este un proces treptat, nu apare peste noapte. Semnele și simptomele sunt subtile la început, însă se agravează odată cu trecerea timpului. Mai jos sunt principalele simptome ale epuizării:

  • Senzația de oboseală și extenuare aproape tot timpul;
  • Un sistem imunitar slăbit, răceli frecvente;
  • Dureri de cap;
  • Probleme de concentrare și/sau memorie;
  • Dureri musculare;
  • Probleme de somn sau schimbări ale apetitului;
  • Îndoială de sine și senzația continuă de eșec;
  • Senzația de blocare, neajutorare și înfrângere;
  • Detașare și senzația că ești singur pe lume;
  • Lipsa motivației;
  • O viziune pesimistă asupra lumii;
  • Nemulțumire continuă chiar și în legătură cu reușitele profesionale;
  • Izolare și evitarea responsabilităților;
  • Procrastinare și dificultate în realizarea sarcinilor de zi cu zi;
  • Folosirea mâncării, a alcoolul sau a drogurilor pentru a face față trecerii zilei;
  • Agresivitate față de colegii de muncă;
  • Reducerea productivității;
  • Stimă de sine scăzută.

Tipuri de epuizare

Există două forme mari de epuizare:

  • Epuizarea individuală – poate fi cauzată de o stimă de sine scăzută, perfecționism, nevroză, standarde mult prea ridicate;
  • Epuizarea organizațională – apare pe fondul unei organizări slabe, al cerințelor extreme sau al unor termene nerealiste.

Burnout vs stres

Epuizarea sau burnout-ul poate apărea ca urmare a expunerii constante la stres, însă nu înseamnă același lucru ca stresul excesiv. Deși oamenii stresați pun presiune pe ei, aceștia încă văd o situație în care pot rezolva totul și se vor simți mai bine.

În cazul epuizării, însă, persoana afectată se simte goală pe interior, extenuată mintal, lipsită de motivație și nepăsătoare față de ceilalți. Persoanele epuizate nu au speranță că lucrurile se pot rezolva și nu cred că se poate schimba ceva în situația lor.

Dacă stresul excesiv înseamnă că ești copleșit de responsabilități, burnout-ul este, mai degrabă, o zonă deșertică, totul pare pustiu. Mai jos sunt alte diferențe dintre burnout și stres:

  • Burnout-ul este caracterizat de izolare, iar stresul prelungit, de agățare și mai mult de ceilalți și de responsabilități;
  • Burnout-ul se manifestă prin emoții blocate, în timp ce, în cazul stresului, acestea sunt suprasolicitate;
  • Burnout-ul constă în senzația de neajutorare și lipsă de speranță, iar starea de stres, în hiperactivitate și senzația că ești mereu în priză;
  • Burnout-ul se manifestă prin lipsă de motivație, speranță și visuri, iar stresul prin absența energiei;
  • Burnout-ul este caracterizat de detașare, uneori, chiar și depresie, în timp ce stresul poate duce la anxietate;
  • Burnout-ul are mai ales simptome emoționale, în timp ce stresul se manifestă mai ales fizic;
  • Burnout-ul poate face viața insuportabilă, iar stresul prelungit poate cauza deces prematur (de exemplu, pe fondul unui atac de cord).

Burnout vs depresie

Depresia se manifestă prin tristețe, lipsa interesului pentru evenimentele vieții zilnice și a speranței. Unele persoane deprimate sunt nervoase, iar aceste sentimente pot afecta atât viața de familie, cât și pe cea profesională. Mai mult, depresia se manifestă și printr-un sentiment de inutilitate a vieții și tendințe suicidale.

Burnout-ul, de pe altă parte, are legătură mai ales cu viața profesională. Există simptome comune cu depresia, însă apare o diferență majoră: simptomele asociate extenuării se reduc în weekend sau dacă îți iei o vacanță prelungită. De asemenea, burnout-ul înseamnă extenuare fizică, emoțională și mintală, iar lăsat netratat, poate duce la depresie. Dacă nu te simți bine nici măcar după 2-3 zile de pauză, este posibil să ai nevoie de o perioadă mai lungă în care să fii departe de muncă.

Ce este epuizarea si cum o tratezi

Cum este diagnosticată

Persoanele care suferă de epuizare merg la doctor mai ales pentru problemele digestive, durerile de cap sau dificultățile de somn. Dacă medicul nu găsește ceva în neregulă, va recomanda un specialist. Pentru a exclude o afecțiune organică, medicii vor realiza teste de sânge și analize imagistice. Problemele de sănătate, precum hipotiroidismul, infecțiile cronice sau chiar tumorile pot cauza extenuare și oboseala, deci investigațiile vor fi folosite pentru a le exclude.

Cel mai popular instrument, pentru a diagnostica burnout-ul, este MBI (Maslach Burnout Inventory), după psihologul american Christina Maslach. Potrivit teoriei sale, fenomenul de burnout este un sindrom pe trei paliere: extenuare emoțională, depersonalizare și o reducere a reușitei personale. Forme simplificate ale MBI au fost adoptate și la nivelul Organizației Mondiale a Sănătății. O variantă particulară este SMBM (Shirom-Melamed Burnout Measure), în care se pun întrebări și se testează concepte generale, precum extenuarea fizică, oboseala mintală și extenuarea emoțională (echivalată, uneori, cu depersonalizarea propusă de Maslach).

În 2010, Mayo Clinic a folosit părți ale MBI pentru a dezvolta indexul stării de bine, un instrument cu opt puncte, proiectat pentru a măsura nivelul extenuării. Aceste puncte includ: probabilitatea de a dezvolta burnout, oboseala severă, tendințele suicidale, calitatea vieții, găsirea unui sens în muncă, echilibrul dintre viața personală și cea profesională, riscul de a renunța la locul de muncă, starea de bine, în general. Fiecare punct primește o notă, pe baza răspunsurilor la un chestionar; astfel de chestionare sunt realizate fie cu răspunsuri multiple, de unde alegi varianta care ți se potrivește cel mai mult (de tipul „ce faci vineri seara, citești o carte sau mergi cu prietenii la film?”), fie chestionare cu răspunsuri precum „mereu”, „des”, „niciodată”, „rar”.

Cum se tratează epuizarea

Epuizarea este legată de activitatea la locul de muncă, însă se desfășoară într-un context mai larg: lumea agitată a secolului XXI. Mai jos sunt câteva măsuri care pot ajuta la reducerea epuizării.

  • Începe-ți ziua cu dreptul – evită pe cât posibil dispozitivele mobile, știrile sau alte lucruri stresante. Acordă-ți măcar 30 de minute pentru tine, timp în care poți asculta muzică, poți citi câteva pagini dintr-o carte care te inspiră, poți medita, realiza câteva exerciții de întindere sau bea cafeaua/ceaiul în tihnă;
  • Ia micul dejun și fă-ți un program riguros de somn – micul dejun și mesele principale sunt vitale pentru a avea energie întreaga zi. Alege mâncare variată și sănătoasă, realizează activități fizice dimineața, după trezire, la prânz sau după job. De asemenea, stabilește un program de somn regulat. Experții în somn propun, de ani de zile, să ne culcăm și să ne trezim la aceeași oră în fiecare zi, chiar și în weekend, pentru a fi adaptați la ritmul circadian;
  • Stabilește limite – majoritatea persoanelor care suferă de epuizare se confruntă cu prea multe responsabilități și termene limită nerealiste. Este important să înveți să spui „nu”, atunci când te simți suprasolicitat, și să ții minte că o astfel de atitudine îți va permite să spui „da” lucrurilor care contează cu adevărat;
  • Ia regulat pauze de la tehnologie – alege o zi în care să te deconectezi complet de la telefoane, e-mailuri și dispozitive mobile. Astfel, scade riscul să fii copleșit și vei fi în sincron cu propriile gânduri și sentimente;
  • Vorbește cu oamenii dragi ție – familia, prietenii și partenerul de viață. Dacă te deschizi în fața lor, te vor aprecia mai mult, pentru că vor vedea că ai suficientă încredere în ei pentru a le vorbi despre problemele tale;
  • Fii sociabil la locul de muncă – dezvoltarea unor prietenii la job te poate ajuta să atenuezi din burnout, dar și să ceri ajutorul atunci când te simți copleșit. Atunci când faci o pauză, evită să te întinzi spre smartphone și fă câțiva pași până la biroul colegului. De asemenea, poți planifica evenimente sociale după muncă;
  • Redu contactul cu oamenii negativi – dacă petreci timp doar cu oameni pesimiști, acest lucru îți va oferi și ție o stare de spirit proastă. Dacă trebuie să lucrezi cu o persoană pesimistă, încearcă să limitezi timpul petrecut împreună;
  • Alege o cauză sau un grup comunitar în care să te implici – poate fi un ONG sau să îți ajuți vecinii cu treburi mărunte. Acest lucru te va ajuta să te relaxezi și să îți faci noi prieteni;
  • Caută sensul în munca pe care o faci – chiar și munca monotonă poate conține elemente care o fac valoroasă. Poate că firma la care lucrezi dezvoltă un produs foarte util unui anumit segment (de exemplu, dezvoltarea unei brățări pentru alertarea autorităților în cazul unor bolnavi) sau poate că rolul în care lucrezi te face să îi ajuți pe ceilalți. Concentrează-te asupra acelor aspecte care îți fac plăcere; dacă munca, în sine, este repetitivă, poți avea o atitudine optimistă față de pauza de la prânz, când vei vorbi vrute și nevrute alături de colegi;
  • Fă o prioritate din sport – chiar dacă multă lume evită acest lucru, sportul este un antidot puternic pentru epuizare și stres prelungit. Te umple de energie și îți oferă o stare bună de spirit. Optează pentru 30 de minute de sport pe zi sau împarte activitățile fizice în câte 10 minute. Mersul, alergatul, antrenamentul cu greutăți, înotul, dansul sau artele marțiale sunt activități excelente;
  • Redu consumul de zahăr și carbohidrați rafinați – produsele dulci și hipercalorice calmează pe moment, însă, după consumul de energie, vei fi letargic, iar starea de spirit va fi la pământ;
  • Redu consumul de alcool – acesta reduce îngrijorările pe termen scurt, însă poate duce la anxietate și dependență;
  • Ia o pauză de la muncă – dacă alte tehnici nu dau rezultate, o vacanță mai scurtă, de 2-3 zile, sau una mai lungă te poate ajuta să te detașezi. Folosește timpul liber pentru a-ți încărca bateriile și poate chiar pentru a descoperi sau redescoperi pasiuni;
  • Mergi la psihoterapeut – acesta te va ajuta să înțelegi că nu ești Superman și că nu le poți rezolva pe toate. Nu doar atât, te va ajuta să accepți acest lucru și să găsești bucurie în lucrurile pe care le poți face.

La nivel organizațional, se pot lua măsuri precum:

  • Programe de asistare a salariaților;
  • Traininguri de management al stresului;
  • Intervenții în situații de stres;
  • Concediu sau an sabatic.

Citește și: Concediul sabatic: drepturi, conditii, remuneratie

Cum poți preveni epuizarea

Stresul nu poate fi evitat, însă epuizarea poate fi prevenită. Urmează recomandările de mai jos, pentru a preveni acumularea stresului și a situațiilor epuizante:

  • Introdu activitatea fizică în programul zilnic – nu este nevoie de ore la rând petrecute la sală. Poți da câteva ture în parc, te poți plimba alături de cățel sau te poți ocupa de grădină. Astfel de activități te încarcă de energie și bună dispoziție;
  • Adoptă o dietă variată, echilibrată și sănătoasă – se crede că acizii grași Omega 3 au efect natural antidepresiv. Consumă regulat pește, nuci, semințe de in;
  • Adoptă o rutină a somnului – corpurile noastre au nevoie de somn, timp în care se refac și se repară. Renunță la telefon cel puțin cu o oră înainte de culcare, fă o baie caldă cu spumă, citește o carte ușoară și culcă-te la aceeași oră în fiecare seară. Cu timpul, vei ajunge să te trezești dimineața la aceeași oră, chiar fără alarmă;
  • Vorbește cu persoanele dragi sau cu un psiholog;
  • Ia pauze regulate – adoptă tehnica pomodoro. Aceasta presupune să lucrezi 25 de minute, după care să iei o pauză scurtă, de 5 minute. La fiecare patru pomodoro poți lua o pauză lungă, de 15 minute. În pauzele scurte, porți medita, iar în cele lungi, poți face câte o plimbare sau o sesiune de yoga, dacă lucrezi de acasă;
  • Bucură-te de weekend fără muncă;
  • Dacă o problemă poate aștepta până mâine, înseamnă că poate fi rezolvată mâine.

Expunerea continuă la stres poate cauza epuizare. Extenuarea, anxietatea, izolarea de cei dragi, dieta haotică pot fi semne timpurii ale acestei probleme. Cu toate acestea, dacă faci din timpul pentru tine o prioritate, adopți un stil de viață echilibrat, cu alimentație sănătoasă, activitate fizică și somn odihnitor, precum și o viziune realistă asupra lucrurilor pe care le poți face la locul de muncă, vei putea preveni epuizarea.

Sursa foto: Shutterstock

Array

Autor: and
17 June 2021


Cele mai noi anunțuri pentru de pe OLX

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

5 + 4 =

Alte articole