Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
Deși majoritatea angajaților lucrează pe timpul zilei, există salariați care muncesc în totalitate sau parțial pe timpul nopții. Potrivit unui studiu realizat de INS în 2017, 12% dintre români lucrează noaptea și 25,8%, în schimburi. Mai jos poți afla ce spune legislația în vigoare despre munca de noapte, ce drepturi au salariații, ce obligații au angajatorii și care sunt efectele acestei schimbări drastice asupra sănătății.
Cadrul legislativ
Ce înseamnă munca de noapte
Ce sunt schimburile/turele
Ce drepturi are salariatul de noapte
Ce obligații are angajatorul
Răspunderea angajatorului în cazul încălcării prevederilor legale
Ce salariați nu pot presta muncă de noapte
Care sunt efectele muncii de noapte asupra sănătății
Cadrul legislativ
Munca de noapte este reglementată prin două articole din Codul Muncii: Legea nr. 53/2003, mai ales Titlul III, Capitolul 1, Secțiunea a 3-a, art. 125-128 și prin Titlul III, Capitolul 2, Secțiunea 1 art. 136. Acesta din urmă tratează și munca în schimburi sau ture. Legile menționate anterior oferă detalii referitoare la drepturile salariaților care lucrează noaptea, obligațiile angajatorilor, precum și informații referitoare la categoriile de persoane care nu ar trebui să lucreze în ture de noapte.
Ce înseamnă munca de noapte
Potrivit articolului nr. 125 din Codul Muncii, munca prestată între orele 22 și 06 este considerată muncă de noapte. De asemenea, persoana care lucrează pe timp de noapte nu trebuie să depășească o medie de opt ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de maximum trei luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legislative referitoare la repausul săptămânal. Cu excepția cazurilor prevăzute în articolul nr. 137 din Codul Muncii, angajații trebuie să aibă parte de 48 de ore consecutive de repaus, în general, sâmbătă și duminică sau în alte zile.
Pentru angajații care prestează activități în condiții speciale de muncă, durata timpului de lucru nu poate depăși opt ore pe parcursul unei perioade de 24 de ore, cu excepția cazurilor în care majorarea duratei este prevăzută în contractul colectiv de muncă. Dacă se lucrează peste opt ore, angajatorul are obligația de a acorda perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensarea în bani a orelor lucrate peste cele opt ore.
Cum este definit salariatul de noapte
Tot în Codul Muncii, în articolul nr. 125, se menționează și cine este salariatul de noapte. Conform legislației în vigoare, acesta poate fi încadrat în două categorii:
- Salariatul care lucrează muncă de noapte cel puțin trei ore din timpul zilnic de muncă;
- Salariatul ce realizează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru.
Ce sunt schimburile/turele
Turele sau munca în schimburi reprezintă orice mod de organizare a programului de lucru, în care salariații se succed unul pe altul pe același post, după un program bine determinat. De multe ori, este vorba de un program rotativ, cu trei schimburi în 24 de ore. Programul de lucru poate fi continuu sau discontinuu, implicând necesitatea ca salariatul să presteze în intervale orare diferite în raport cu perioada zilnică sau săptămânală; acest lucru este menționat în contractul individual de munca.
Ce drepturi are salariatul de noapte
Un lucru foarte important este compensarea orelor de noapte cu timp liber plătit sau doar cu bani. Potrivit articolului nr. 126 din Codul Muncii, salariatul de noapte beneficiază de:
- Program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, în zilele în care efectuează cel puțin trei ore de muncă de noapte, fără a afecta salariul de bază;
- Spor la salariu pentru munca de noapte în valoare de 25% din salariul de bază, dacă timpul lucrat reprezintă cel puțin trei ore de noapte din timpul normal de lucru. Cu alte cuvinte, dacă nu este posibilă reducerea programului de lucru cu o oră, se acordă un spor; nu pot exista sporuri mai mici de 25% din salariul de bază.
În cazurile speciale în care se lucrează continuu 12 ore, angajatorul este obligat prin lege (articolul nr. 112 alin. (2) din Codul Muncii) să ofere 24 de ore de repaus după orele de muncă, altele decât cele 48 de ore consecutive, aferente repausului săptămânal prevăzute în articolul nr. 132 din Codul Muncii. Dacă nu există posibilitatea de oferire a repausului săptămânal în săptămâna cu pricina, acesta trebuie acordat într-o perioadă de maximum 14 zile calendaristice cu acordul sindicatului sau al reprezentanților salariaților.
Ce obligații are angajatorul
Conform articolului nr. 125 alin. (6) prima obligație a unui angajator care utilizează forță de muncă pe durata nopții este să anunțe inspectoratul teritorial de muncă. Mai apoi, angajatorul este obligat să asigure control medical gratuit înainte de începerea activității și după aceea, periodic. Dacă există salariați cu probleme de sănătate care au apărut ca urmare a muncii de noapte, vor fi trecuți la munca de zi.
La acestea se adaugă și faptul că angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensarea în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de opt ore.
Răspunderea angajatorului în cazul încălcării prevederilor legale
Dacă un angajator încalcă prevederile legale referitoare la munca de noapte, poate primi o amendă cuprinsă între 1.500 și 3.000 de lei, conform articolului nr. 260 alin. (1) din Codul Muncii. De asemenea, angajatorul poate plăti de la 5.000 la 10.000 de lei, dacă angajează salariate gravide, lăuze sau care alăptează pentru munca de noapte, potrivit legii.
Ce salariați nu pot presta muncă de noapte
Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte. Acest lucru este interzis tinerilor indiferent de situație. Mai mult, gravidele, lăuzele și femeile care alăptează nu pot fi obligate să lucreze pe timp de noapte. Dacă o femeie aflată într-o astfel de situație lucrează, la cererea sa, pe timp de noapte, iar sănătatea îi este afectată, angajatorul este obligat să o transfere la un program de lucru pe timpul zilei.
Care sunt efectele muncii de noapte asupra sănătății
Pentru multe profesii, munca în ture de noapte este inevitabilă și, chiar dacă majoritatea persoanelor cu un astfel de program spun că s-au obișnuit cu acest ritm, doctorii consideră că, mai devreme sau mai târziu, sănătatea va avea de suferit. Mai jos sunt principalele efecte ale muncii de noapte asupra sănătății:
- Destabilizarea ritmului natural de somn – deși poți dormi ziua, după muncă, organismul tot „vede” lipsa odihnei nocturne ca pe o pierdere. Somnul de noapte este asociat cu eliminarea toxinelor din organism, vindecarea rănilor și reducerea stresului;
- Creșterea riscului de atac de cord – potrivit unui studiu publicat în anul 2012, în British Medical Journal, persoanele care lucrează noaptea au un risc cu 7% mai mare de a suferi un atac de cord. Cercetătorii cred că schimbările în obiceiurile de somn afectează tensiunea arterială și circulația în general;
- Creșterea riscului de accidente de munca – lucrul pe timpul nopții înseamnă să te opui ritmului natural al organismului; în mod normal, după apusul soarelui, anumite reacții ale corpului, precum mobilitatea și atenția, sunt mai încete. Te poți forța să rămâi treaz, însă corpul este în continuare „setat” pe încetinire; drept urmare, puterea de concentrare, productivitate și chiar reacțiile rapide au de suferit. În anumite profesii, unde trebuie să te concentrezi 100% asupra unor sarcini de lucru, riscul de accidentare crește considerabil;
- Schimbarea metabolismului – organismul uman funcționează normal și datorită hormonilor. Leptina, de exemplu, este implicată în reglarea greutății, echilibrarea nivelului zahărului din sânge și a producției de insulină. De asemenea, aceasta contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos, circulator, imunitar și reproductiv. Munca de noapte afectează producția normală a acestui hormon vital și poate duce la probleme grave de sănătate;
- Creșterea riscului de obezitate și diabet de tip 2 – aceste probleme de sănătate apar pe fondul dezechilibrului hormonal ca urmare a lipsei somnului nocturn;
- Suprimarea producției de melatonină – munca de noapte te expune la lumină într-o perioadă în care organismul se așteaptă să fie întuneric. Înlocuirea întunericului cu lumina afectează producția de melatonină, un hormon implicat în controlul somnului și ciclului somn-veghe. Dezechilibrarea producției de melatonină face ca somnul din timpul zilei să nu fie suficient de odihnitor și satisfăcător pentru ca organismul să se refacă.
Munca de noapte poate afecta sănătatea și stilul de viață. Pentru a reduce din efectele negative ale muncii de noapte, este recomandat să mănânci sănătos, să faci mișcare cel puțin 30 de minute în fiecare zi, preferabil în aer liber, pentru a beneficia de razele soarelui, și să fii atent pentru a observa simptomele timpurii ale unei eventuale probleme de sănătate.
Sursa foto: Shutterstock
Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
25 August 2020
