Pauzele din timpul programului de muncă: de ce sunt importante și de ce nu trebuie să sari peste ele

Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas

Pauzele din timpul programului de muncă aduc multiple beneficii, iar cei care, din cele mai diferite motive, aleg să lucreze fără pauză, nu sunt nici mai productivi, nici mai buni decât ceilalți, ci dimpotrivă. Pauzele au rolul și rostul lor, atât din punctul de vedere al capacității de concentrare, indiferent de tipul de activitate practicat, cât și al stării generale de sănătate. Ideea că „pauzele sunt cheia succesului” ar trebui luată ca atare, iar completarea ironică, referitoare la lungimea și frecvența acestora, ignorată.

Suprasolicitarea și ruperile de ritm

Un studiu preluat de revista Forbes, care analiza opinia angajaților, a șefilor și supraveghetorilor, indiferent de domeniul de activitate, referitor la pauzele din timpul programului de lucru, a dus la o serie de concluzii considerate surprinzătoare și îngrijorătoare. Astfel, circa 20% dintre muncitori își fac griji atunci când iau o pauză, pentru că ar putea fi considerați neproductivi, circa 10% se simt judecați de colegi, iar în circa 40% dintre cazuri, angajații au confirmat faptul că nu sunt încurajați să ia o pauză, inclusiv pentru masă, iar în jur de 20% dintre șefi consideră că cei care își opresc activitatea, pentru a se deconecta, fac parte din categoria celor mai puțin muncitori.

Aceste date vin în contradicție flagrantă cu modul în care funcționează organismul uman. Capacitatea de concentrare și, implicit, productivitatea unui angajat sunt limitate, spun studiile, în medie, între 50 și 90 de minute. După acest interval de timp, nivelul eficienței, respectiv capacitatea de concentrare asupra unei activități, scad. Apare un sentiment de neliniște, focalizarea pe activitate este deficitară, apare nevoia de a face altceva (verificarea telefonului, a contului de Facebook, implicarea în dialoguri care nu au legătură cu munca), concomitent cu impulsuri care cer satisfacerea unor nevoi fiziologice (foame, sete, dorința de a merge la baie). Acestea sunt semnele care arată necesitatea unei ruperi de ritm, a unei pauze, care să fie dedicată unor alte activități, complet diferite de cea legată de profesie. Încercarea de a ignora aceste mesaje și de a continua activitatea duce la performanțe slabe, iar stare de angoasă și stres se acutizează.

Această necesitate este accentuată, uneori, de scăderea nivelului de glucoză, de deshidratare sau de semnalele primite de la sistemul muscular, care suferă din cauza poziției imobile pe care o presupune munca la birou. Toate aceste manifestări sunt mult mai puțin acute în cazul celor care fac o munca fizica, deși necesitatea pauzelor se manifestă și la aceștia, aproximativ în același mod.

Beneficiile pauzelor

Pauzele în timpul activității profesionale sunt de mai multe feluri. Cea principală este pauza de masă, cea mai lungă, la care se adaugă alte pauze scurte, de 10-15 minute, de câteva ori în timpul programului. Acestea reprezintă ruperi de ritm care apar de la sine, cum ar fi, de exemplu, o scurtă conversație cu un coleg, verificarea telefonului și a rețelelor sociale, pentru un conținut care nu are nicio legătură cu profesia, sau o plimbare afară ori în jurul biroului.

Principalele beneficii ale pauzelor sunt:

1. Cresc productivitatea. Mecanismul este foarte simplu și are legătură cu abilitatea omului de a se concentra asupra activității pe care o desfășoară. Fiind focalizat pe munca sa, aceasta va fi corectă și rapidă. Lipsa de concentrare are efecte contrare. Probabilitatea erorilor, a accidentelor crește, iar eficiența scade. A face pauze regulate ajută la creșterea productivității, aducând, în plus, și calitate.
2. Îmbunătățesc și mențin sănătatea mintală. Stresul este unul dintre cele mai frecvente semne de suprasolicitare care are efecte devastatoare, pe termen lung, asupra celulei nervoase. Pauzele, mai ales în momente stresante, combinate cu orice formă de mișcare (urcatul scărilor, de exemplu) și cu privitul pe fereastră reduc rapid nivelul de stres.
3. Reduc oboseala ochilor. Una dintre cele mai neplăcute senzații pe care le poate avea un om care desfășoară o activitate este oboseala oculară. Privitul de aproape, indiferent că este la tastatura computerului sau la o bandă de producție, reprezintă efort major pentru ochi. Pauzele de ordinul minutelor, în care privirea să se concentreze pe obiecte îndepărtate, sunt în măsură de a reduce eficient oboseala oculară.
4. Sporesc creativitatea. Creierul are două moduri de funcționare: focalizat, respectiv concentrat pe o anume activitate, situație în care „blochează” orice stimului care l-ar putea perturba, și „difuz”, atunci când este relaxat și poate reacționa la tot ceea ce se întâmplă în jur. Studiile au probat faptul că, în această din urmă stare, suntem mai creativi, avem idei, găsim soluții eficiente. Acest mod de funcționare a creierului corespunde momentelor de pauză. „A nu lua niciodată o pauză îți reduce capacitatea de a fi creativ”, spune Kimberly Elsbach, profesor de management la Universitatea din California.
5. Duc la decizii bune. Concentrarea asupra unei activități complexe poate implica pierderea din vedere a imaginii de ansamblu. Pauzele sunt momentele în care se pot face reevaluări ale obiectivelor și se stabilesc prioritățile. Abilitatea de a vedea „imaginea de ansamblu” este o condiție esențială pentru toți cei care fac munca de creatie, pentru cei care au sarcina de a coordona activitatea unei echipe sau pentru cei care au funcții de răspundere și de decizie.
6. Cresc capacitatea de învățare. Un creier suprasolicitat nu poate face conexiuni cognitive noi și nici nu poate produce idei creative. Învățarea unor deprinderi noi, a unor reguli sau noțiuni, precum și munca de creație, în toate formele ei, de la scriitor la proiectant și inginer, este mult mai eficientă și mai rapidă atunci când starea de concentrare urmează după o perioadă de relaxare. Principiul este identic cu cel al unui atlet care trebuie să permită trupului să se odihnească după o cursă sau o sesiune de antrenament, pentru a putea participa la următoarea competiție.
7. Mențin sănătatea. Pauza de masă și alimentația echilibrată, momentele de relaxare scurte și înțelegerea nevoilor organismului de a-și întrerupe, din când în când, starea de concentrare la muncă sunt aliați ai sănătății, cu mari avantaje pentru o calitate ridicată a vieții.
8. Previn durerile de gât și de spate, mai ales în cazul celor care au o muncă sedentară și care petrec ore în șir în aceeași poziție. Aceasta poate produce tensiune musculară și alte probleme de sănătate, inclusiv dureri de spate, obezitate, dureri de gât și de umeri. Pauzele pot fi momente de detensionare nervoasă, dar și musculară, fapt care îmbunătățește flexibilitatea și postura, reduce rigiditatea și, nu în ultimul rând, controlează nivelul de stres.
9. Combat riscul epuizării. Fenomenul de burnout este un risc major pentru oamenii care muncesc foarte mult și intens și se manifestă prin lipsa de motivație, epuizare mintală și fizică și dificultăți de concentrare. Pauzele regulate pot contribui la păstrarea unui echilibru sănătos în viață și pot duce la un stil de muncă eficient.

Pauze eficiente

Pentru ca perioadele de pauză din timpul lucrului să fie cu adevărat benefice, este necesară abandonarea ideii că cei care apelează la astfel de momente sunt lucrători dezinteresați, demotivați sau leneși. Nenumărate dovezi arată că pauzele, mai scurte sau mai lungi, sunt un amplificator al eficienței.

Într-o zi de lucru tipică de opt ore, dacă cineva ar lucra fără pauză, ar face asta timp de 480 de minute. Niciun om nu este capabil de un astfel de efort. Toți vor lua pauze de 10-15 minute, la intervale mai mari sau mai mici de timp, pentru a face altceva decât munca lor.

Citește și: Tichetele de masa: ce sunt, ce valoare au, cine si cand le poate primi

Dincolo de pauza de masă, care, în mod ideal, trebuie să fie într-un alt spațiu decât cel destinat lucrului, într-o atmosferă calmă și plăcută, și care poate dura între 30 și 45 de minute, celelalte momente de rupere de ritm trebuie să detensioneze și să permită creierului să se odihnească, la modul concret.

Marele secret al celor care știu să îmbine munca și aceste momente de întrerupere a activității sunt cei care au învățat să-și gestioneze corect prioritățile și nu timpul de lucru.

Eseistul Tim Kreider scria în New York Times: „Pauzele nu sunt o dovadă de trândăvie a lucrătorului, nu sunt o îngăduință sau un viciu, ci o nevoie indispensabilă a creierului, la fel cum este vitamina D pentru trup. Fără pauze, în timpul activității, oricare ar fi ea, riscăm să ne schilodim mintea, tot așa cum poate face rahitismul, trupului.”

Dacă ești în căutarea unui loc de muncă, OLX te ajută să îl găsești pe cel potrivit pentru tine. Descoperă aici sute de joburi la care poți aplica simplu și rapid, astfel încât, din candidat, să devii proaspăt angajat.

Sursa foto: Shutterstock.com

Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
18 June 2021