Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
În România, în anumite condiții și în conformitate cu prevederile legale, copiii sau soțul supraviețuitor pot beneficia de pensie de urmaș, dacă persoana decedată primea pensie sau era asigurată în sistemul public de pensii. Acordarea pensiei de urmaș, numită și pensie de văduvie, se face diferențiat pentru soțul supraviețuitor și pentru copiii acestuia, în funcție de unele criterii specifice.
În cele ce urmează, vei afla care sunt aceste criterii, ce valoare are pensia de urmaș, cine o primește și pentru cât timp, ce trebuie să faci și care sunt actele necesare pentru a intra în posesia acestor drepturi bănești.
- Ce este pensia de urmaș
- Cadrul legal
- Cine are dreptul la pensia de urmaș
- Cum se stabilește valoarea pensiei de urmaș
- Acte necesare pentru obținerea pensiei de urmaș
- Încetarea acordării pensiei de urmaș
Ce este pensia de urmaș
Cadrul legislativ al pensiei de urmaș este reglementat prin Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii, care prevede faptul că aceasta poate fi acordată copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Unul dintre principiile sistemului public de pensii din România este acela că sumele care reprezintă diferite tipuri de pensii nu pot fi plătite simultan. Altfel spus, legea nu permite ca pensia de urmaș să fie cumulată cu pensia pentru limită de vârstă, iar o persoană nu poate beneficia decât de un singur tip de pensie dintre cele care există.
Soțul supraviețuitor poate primi pensie de urmaș, în anumite condiții, toată viața, în timp ce copiii minori ai acestuia, până la vârsta de 16 ani sau până la 26 de ani, dacă urmează studii într-o formă de învățământ organizat.
Cadrul legal
Legislația în vigoare ce reglementează cuantumul pensiei de urmaș (precum și persoanele care sunt îndreptățite să o primească) este Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la care s-au adus unele modificări și completări.
Intrarea în vigoare a Legii 127/2019 (noua lege a pensiilor), care ar aduce unele modificări la condițiile de acordare a pensiei de urmaș, era stabilită pentru data de 1 septembrie 2021, însă a fost prorogată pentru 1 septembrie 2023. Decizia de prorogare a fost luată în baza Ordonanței de Urgență 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Până la data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, rămân valabile prevederile din Legea 263/2010, la care se adaugă completările ulterioare ale unor capitole.
Cine are dreptul la pensia de urmaș
Pensia de urmaș poate fi primită de copiii și/sau soțul supraviețuitor, dacă persoana decedată era pensionară sau asigurată în sistemul de pensii de stat, astfel încât ar fi îndeplinit condițiile pentru obținerea unei pensii pentru limita de varsta.
În cazul copiilor, aceștia pot primi pensie de urmaș în următoarele situații:
- au mai puțin de 16 ani;
- au între 16 și 26 de ani și își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată;
- pe toată durata invalidității de orice grad, dacă această invaliditate a apărut în perioada în care se aflau în una dintre situațiile precedente, respectiv copilul sau copiii aveau mai puțin de 16 ani sau mai mult de 16 ani și urmau cursuri în cadrul unei forme de învățământ acreditate, cu precizarea că pensia de urmaș se acordă acestora și după vârsta de 26 de ani, pe toată durata în care, prin certificat medical, se poate proba invaliditatea.
În cazul soțului supraviețuitor, acesta poate primi pensie de urmaș în următoarele situații:
- pe tot parcursul vieții sale, după împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani;
- dacă durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, valoarea pensiei de urmaș acordată soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
- pe toată perioada în care este invalid de gradul I sau II, indiferent de vârstă, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an;
- pe tot parcursul vieții sale, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale;
- dacă, la data decesului soțului susținător, soțul supraviețuitor are în îngrijire unul sau mai mulți copii în vârstă de până la șapte ani, iar pensia se acordă până la data împlinirii de către cel mai mic dintre copii a vârstei de șapte ani;
- soțul supraviețuitor primește pensie de urmaș dacă veniturile proprii sunt de maximum 35% din salariul mediu brut, la valoarea la care este fundamentat prin bugetul anual al asigurărilor sociale de stat;
- soțul supraviețuitor poate beneficia de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soțului susținător, dacă în această perioadă nu realizează venituri brute lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit Codului fiscal, sau dacă veniturile obținute sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului anual al asigurărilor sociale de stat.
Sunt importante de precizat și următoarele:
- atât soțul supraviețuitor, cât și copiii care sunt îndreptățiți să obțină pensia de urmaș primesc fiecare o pensie proprie;
- în cazul copiilor mai mici de 16 ani sau până la 26 de ani, în situația celor care continuă studiile, orfani de ambii părinţi, pensia de urmaș reprezintă însumarea drepturilor de urmaş, după fiecare părinte;
- soțul supraviețuitor pierde dreptul la pensie de urmaș, în luna următoare, dacă se recăsătorește;
- soțul supraviețuitor ce are dreptul la o pensie proprie, dar îndeplinește și condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș, poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Cum se stabilește valoarea pensiei de urmaș
Conform normativelor în vigoare, pensia de urmaș se calculează ca procent din pensia de care a beneficiat persoana decedată, indiferent de tipul acesteia, inclusiv pensia de invaliditate pentru gradul I, sau din pensia care i s-ar fi cuvenit pentru limită de vârstă, dacă decesul a survenit înainte de pensionarea efectivă.
Procentul aplicat la calcularea pensiei de urmaș depinde de numărul de urmași îndreptățiți ai persoanei decedate și este de:
- 50%, în cazul în care e un singur urmaș;
- 75%, în cazul în care sunt doi urmași;
- 100%, în cazul în care sunt trei sau mai mulți urmași.
De reținut este că valoarea pensiei oricărei persoane se calculează prin înmulțirea punctajului mediu anual (obținut prin împărțirea numărului total de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare) realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie (stabilită prin lege).
Valorile punctului de pensie se stabilesc prin hotărâri ale Ministerului Muncii și se modifică anual. Valoarea punctului de pensie este, în plus, indexată cu rata anuală a inflației, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
În ceea ce privește plata efectivă a pensiei de urmaș, după îndeplinirea condițiilor legale, acordarea ei se face astfel:
- din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului;
- fix de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului, prin plata retroactivă, dacă este necesar;
- în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește condițiile prevăzute de lege referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susținătorului, pensia se plătește de la data îndeplinirii condițiilor proprii de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la acest moment.
Pensia de urmaș se plătește beneficiarilor fie prin mandat poștal, la domiciliu, fie într-un cont bancar (la una dintre băncile cu care Casa Națională de Pensii Publice a încheiat convenții pentru plata drepturilor de pensie).
Acte necesare pentru obținerea pensiei de urmaș
Persoanele îndreptățite să primească pensie de urmaș trebuie să formuleze o cerere de acordare a acesteia (AICI poți descărca cererea și declarația pe proprie răspundere). Solicitarea se face în nume personal, la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a persoanei îndreptățite la acordarea pensiei de urmaș.
Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, pentru obținerea pensiei de urmaș, trebuie alcătuit un dosar care să cuprindă următoarele, de la caz la caz:
- cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş;
- actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului lor legal, după caz, în original şi copie;
- decizia medicală asupra capacităţii de muncă (în original);
- decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
- adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul în care urmaşii sunt copii în vârstă de peste 16 ani, în original;
- actul doveditor al decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
- formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă, pentru decesul cauzat de un accident de muncă, în copie;
- fișa de declarare a bolilor profesionale şi copie a certificatului medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de o boală profesională;
- declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului decedat.
Pentru situația în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar, se depun şi următoarele documente:
- carnetul de muncă (original si copie);
- carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
- carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
- acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă;
- livretul militar (original şi copie);
- diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
- dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
- adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
- adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
- adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II-a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original;
- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege 118/1990 (referitor la drepturile persoanelor persecutate din motive politice), Legii 341/2004 (participant la Revoluția din decembrie 1989);
- alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Este bine de știut că existența unora dintre aceste documente trebuie doar menționată în cererea pentru acordarea pensiei de urmaș, iar în cazul copiilor mai mici de 16 ani, este suficient certificatul de naștere al acestora.
Totodată, este important de specificat că, în cazul persoanelor mai mari de 16 ani, care urmează cursurile unui instituții de învățământ, acestea au obligația de a transmite la Casa de Pensii pe raza căreia domiciliază, până la data de 25 septembrie a anului curent, adeverința eliberată de la secretariatul unității de învățământ, din care să rezulte că, în anul școlar în curs, urmează o formă de învățământ la o instituție acreditată.
În cazul studenților, aceștia trimit la Casa de Pensii Teritorială o declarație tip, pe proprie răspundere, privind continuarea studiilor (AICI poți descărca un model), iar până la data de 25 octombrie anul curent, adeverința în original sau în format electronic, din care să rezulte că, în anul universitar în curs, urmează o formă de învățământ superior, organizată potrivit legii.
Pensia de urmaș este supusă indexării, recalculării și revizuirii. Toate aceste operații pot fi realizate din oficiu sau la cererea beneficiarului, atunci când sunt constatate diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite. Este important de știut că diferențele în plus sau în minus constatate în urma revizuirii se plătesc sau se recuperează. Pentru oricare dintre aceste situații, funcționează termenul de prescripție legal de trei ani, care curge din momentul constatării diferenţelor.
Încetarea acordării pensiei de urmaș
Sunt mai multe situații în care pensia de urmaș încetează a mai fi plătită beneficiarului. Acestea pot fi următoarele:
- pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, iar drepturile sunt plătite de respectivul stat;
- pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie (inclusiv la programele de recuperare medicală), conform obligațiilor similare beneficiarilor de indemnizații de invaliditate;
- pensionarul care primește pensie de urmaș realizează venituri lunare;
- copilul beneficiar al pensiei de urmaş care are mai mult de 16 ani nu face dovada continuării studiilor;
- copilul beneficiar împlinește vârsta de 26 de ani;
- soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat:
- soțul supraviețuitor se recăsătorește;
- soţul supravieţuitor beneficiază de pensie proprie, pentru limită de vârstă, și optează pentru aceasta;
- deces.
Pensia de urmaș este un drept de care cei îndrituiți trebuie să beneficieze. Luând în calcul că procedura necesară pentru a obține aceste drepturi financiare poate să fie complicată pentru cei care sunt în situația de a solicita pensia de urmaș, urmare a decesului unui membru al familiei asigurat sau care primea pensie, cea mai bună abordare este adresarea directă la Casa Națională de Pensii sau la filialele județene, pentru informații și clarificări. Demersul este cu atât mai necesar cu cât pensia de urmaș este acordată celor în drept doar în urma cererii prealabile formulate de aceștia.
Sursa foto: Shutterstock.com
Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
4 February 2022
Ultima editare: 22 February 2022
