Multe viitoare mame se tem că veniturile vor scădea drastic sau că angajatorul le poate înlocui. Legea te protejează clar, iar mecanismul de calcul al indemnizației este previzibil. Mai jos găsești informații actualizate, exemple orientative de calcul și pașii concreți pe care să-i urmezi.

Ce este concediul de maternitate și cât durează

Sursa foto: Shutterstock

Concediul de maternitate este concediu medical pentru sarcină și lăuzie, reglementat de OUG 158/2005. Durează 126 de zile calendaristice și se împarte astfel:

• 63 de zile concediu prenatal (înainte de naștere);
• 63 de zile concediu postnatal (după naștere).

Legea impune un minim de 42 de zile după naștere. Acestea sunt obligatorii și nu pot fi mutate în perioada prenatală. Restul zilelor le poți distribui, împreună cu medicul, în funcție de cum evoluează sarcina și de recomandările medicale. De regulă, intri în prenatal cu 63 de zile înainte de data probabilă a nașterii. Medicul stabilește exact momentul, pe baza documentelor medicale.

În cazul în care ai probleme de sănătate care fac sarcina dificilă și ai nevoie de o perioadă mai lungă de repaus decât cea a concediului prenatal, o prelungire a concediului poate fi recomandată de către medic. Acesta trebuie să elibereze un certificat medical care să îți ofere dreptul la concediu medical obișnuit.

Condiții pentru a primi indemnizația de maternitate

Pentru a beneficia de indemnizație, trebuie să ai cel puțin o lună de cotizare în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu. Se ia în calcul contribuția pentru concedii și indemnizații (FNUASS).

Poți primi concediu și indemnizație dacă:

• ai contract individual de muncă;
• ești PFA sau desfășori activități independente și plătești contribuțiile;
• ești în șomaj;
• ai pierdut calitatea de asigurat din motive neimputabile ție și naști în maximum 9 luni de la încetarea asigurării.

Dacă ești la început de drum profesional, verifică stagiul de cotizare înainte să intri în prenatal. În majoritatea cazurilor, o lună lucrată cu forme legale este suficientă pentru deschiderea dreptului. Angajatorul nu te poate concedia pe durata sarcinii și a concediului de maternitate, dacă l-ai informat în scris despre sarcină, conform art. 60 din Codul Muncii.

Cum obții concediul de maternitate – pașii concreți

Nu depui un dosar complicat. Ai nevoie de certificate medicale eliberate lunar. Urmează acești pași:

• Programează-te la medicul de familie sau la ginecolog cu aproximativ 63 de zile înainte de data probabilă a nașterii;
• Primește certificatul medical pentru concediul prenatal (maximum 31 de zile per certificat);
• Depune certificatul la angajator până la data de 5 a lunii următoare;
• Repetă procedura lunar, până la epuizarea celor 126 de zile.

Angajatorul îți plătește indemnizația și recuperează ulterior sumele de la casa de asigurări de sănătate. Dacă firma are sub 20 de angajați sau apar întârzieri, casa de asigurări poate plăti direct. Păstrează toate documentele. Dacă apar neclarități, adresează-te Inspectoratului Teritorial de Muncă sau casei județene de asigurări de sănătate.

Cum se calculează indemnizația de maternitate

Sursa foto: Shutterstock

Indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor brute din ultimele 6 luni anterioare intrării în concediu.

Baza de calcul include:

• salariul de bază;
• sporuri la salariu permanente;
• alte venituri recurente incluse în salariu.

Nu intră în calcul primele ocazionale sau bonusurile izolate.

Din indemnizația brută se reține doar contribuția CAS de 25%. Nu se reține impozit pe venit. De aceea, diferența față de salariul net poate fi mai mică decât te aștepți. Legea stabilește o limită a bazei de calcul: nu se pot lua în considerare venituri mai mari de 12 salarii minime brute pe economie pentru fiecare lună analizată.

Exemplu orientativ

Ana a avut în ultimele 6 luni un salariu brut de 5.000 lei.

• Media brută: 5.000 lei;
• 85% din 5.000 = 4.250 lei indemnizație brută;
• CAS 25% = 1.062,50 lei;
• Indemnizație netă aproximativă: 3.187,50 lei.

Rezultatul final depinde de situația ta concretă. Dacă ai avut concedii medicale în cele 6 luni, se completează cu luni anterioare până la 6 luni efective de venit. Pentru calcule exacte, discută cu departamentul de resurse umane sau cu un contabil. Poți verifica informațiile oficiale și pe site-urile CNPP, ANAF sau ale caselor de asigurări de sănătate.

Impactul asupra venitului și planificarea bugetului

Venitul lunar poate scădea ușor, mai ales dacă aveai bonusuri variabile. De exemplu, dacă în mod obișnuit primeai prime trimestriale consistente, acestea nu vor intra în baza de calcul. În schimb, dispar anumite cheltuieli:

• transport zilnic;
• masă în oraș;
• costuri legate de programul de lucru.

Pentru a administra eficient bugetul familiei:

• calculează indemnizația estimativă înainte de intrarea în concediu;
• ajustează cheltuielile recurente;
• discută cu partenerul despre împărțirea responsabilităților financiare.

Salvează acest ghid și revino la el când începi pregătirea actelor.

Drepturile tale în perioada concediului

Sursa foto: Shutterstock

Pe durata concediului de maternitate:

• contractul tău de muncă rămâne activ;
• angajatorul nu te poate concedia pentru motive legate de sarcină;
• la revenire, primești același post sau unul echivalent, cu salariu cel puțin egal.

Dacă ai contract pe perioadă determinată care expiră în timpul concediului de maternitate, legea prevede protecție până la finalizarea acestuia, în condițiile stabilite de Codul Muncii. Dacă firma intră în insolvență, dreptul la indemnizație nu dispare. Plata se face din fondurile de asigurări sociale.

Diferența dintre concediul de maternitate și concediul de creștere a copilului

Este important să le diferențiezi.

Concediul de maternitate:

• 126 zile calendaristice;
• indemnizație 85% din media veniturilor;
• concediu medical;
• minimum 42 zile obligatorii după naștere.

Concediul de creștere a copilului (OUG 111/2010):

• până la 2 ani (3 ani pentru copil cu handicap);
• indemnizație 85% din media veniturilor, cu plafon maxim stabilit prin lege;
• poate fi solicitat de oricare dintre părinți;
• permite realizarea unor venituri în anumite limite.

Multe mame trec direct din concediul de maternitate în concediul de creștere a copilului, fără pauză între ele.

Concediul de risc maternal

Concediul de risc maternal se acordă înainte de prenatal sau după revenirea la muncă, dacă activitatea îți pune în pericol sănătatea și angajatorul nu poate modifica condițiile de muncă. Poate dura până la 120 de zile și nu impune stagiu minim de cotizare. Indemnizația este 75% din media veniturilor brute din ultimele 6 luni, cu reținerea CAS de 25%. Pentru viitoare mămici cu locuri de muncă în mediu toxic sau activitate fizică intensă, medicul poate recomanda întreruperea lucrului. Poți solicita acest concediu înainte de a intra în prenatal.

Situații speciale

Legea acoperă și cazuri particulare:

• Naștere prematură: zilele de prenatal neefectuate se adaugă la postnatal.
• Copil spitalizat: se poate prelungi concediul postnatal, în limitele prevăzute de lege.
• Sarcină în timpul concediului de creștere a copilului: vei intra în concediu de maternitate pentru noua sarcină, iar indemnizația se calculează conform regulilor aplicabile.

Pentru situații complexe, solicită punct de vedere scris de la casa de asigurări sau consultă un specialist în legislația muncii.

Întrebări frecvente despre concediul de maternitate

Ce este concediul de maternitate?

Concediul de maternitate este perioada de concediu medical acordată femeilor însărcinate și lăuzelor, înainte și după naștere, pentru protejarea sănătății mamei și a copilului.

Cât durează concediul de maternitate în România?

Concediul de maternitate durează 126 de zile calendaristice, împărțite în concediu prenatal și postnatal.

Câte zile de concediu sunt obligatorii după naștere?

Minimum 42 de zile din concediul postnatal sunt obligatorii și nu pot fi reduse.

Cum se împart zilele de concediu prenatal și postnatal?

În mod obișnuit, sunt 63 de zile înainte de naștere și 63 după, dar repartizarea poate fi ajustată la recomandarea medicului.

Cine beneficiază de concediu de maternitate?

Pot beneficia femeile însărcinate sau lăuzele care sunt asigurate și au realizat stagiu de cotizare în perioada anterioară solicitării concediului.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a primi indemnizația?

Este necesar un stagiu minim de cotizare și un certificat medical care să ateste sarcina sau lăuzia.

Cât este indemnizația de maternitate?

Indemnizația reprezintă aproximativ 85% din media veniturilor brute din ultimele 6 luni înainte de concediu.

Se poate intra în concediu de maternitate înainte de naștere?

Da, concediul prenatal poate începe cu până la 63 de zile înainte de naștere, în funcție de recomandarea medicului.

Este obligatoriu concediul prenatal?

Nu, concediul prenatal este opțional, însă cel postnatal (minimum 42 de zile) este obligatoriu.

Ce trebuie să faci pentru a obține concediul de maternitate?

Este necesar să obții certificatul medical de la medic și să depui o cerere către angajator, împreună cu documentele necesare.

Pot lucra în timpul concediului de maternitate?

Nu. Concediul de maternitate este concediu medical. Dacă alegi să lucrezi, pierzi dreptul la indemnizație pentru perioada respectivă. După cele 42 de zile postnatale obligatorii, poți analiza opțiunile din concediul de creștere a copilului, unde legea permite obținerea unor venituri în anumite condiții.

Concediul de maternitate reprezintă un drept esențial pentru viitoarele mame, oferind atât protecție financiară, cât și timpul necesar pentru recuperare și îngrijirea nou-născutului. Înțelegerea condițiilor de acordare, a duratei și a modului de calcul al indemnizației te ajută să îți planifici mai bine această perioadă importantă. Fie că te afli la începutul sarcinii sau te pregătești pentru venirea copilului, este important să fii informată corect și să urmezi pașii necesari, pentru a beneficia de toate drepturile tale legale.

Articolul Concediul de maternitate: cum îl obții, câți bani poți primi lunar, cât timp poți să stai acasă și cum se acordă concediul prenatal apare prima dată în Bun de Angajat.

Ce vei afla:

• Cine poate beneficia de concediu medical
• Cine are dreptul de a elibera adeverința de concediu medical
• Tipuri de concediu medical
• Coduri concedii medicale – ce este codul de diagnostic și cum se calculează indemnizația în funcție de el
• Calcul concediu medical 2021 – cine plătește concediul medical
• Care este durata concediului medical
• Cum se prelungește concediul medical și ce acte sunt necesare

Toți angajații din România au dreptul la concediu medical, iar compania este obligată prin lege să acorde acest drept. Concediile medicale pot fi de diferite tipuri, iar angajatorii sau persoanele din departamentul de Resurse Umane trebuie să le cunoască în amănunt, deoarece diferă modul în care este plătit angajatul pe durata acestui concediu. 

Dar până să ajungi la responsabili, e bine să știi care îți sunt drepturile și cum poți să beneficiezi de ele. Pentru asta, am adunat în acest articol ce trebuie să știi despre concediul medical, ca angajat, atunci când apare această nevoie.

Cine poate beneficia de concediu medical

Orice tip de concediu medical este plătit, iar plata acestora este reglementată prin Ordonanța de urgență 158/2005, care este în vigoare de la 1 ianuarie 2006. Aceasta a suferit modificări importante la sfârșitul lui 2017, care au avut impact în calculul indemnizațiilor, iar la începutul lui 2018 a fost modificată din nou. 

Schimbările care au apărut în februarie, anul acesta, se referă la stagiul minim de cotizare și la bazele de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii. Astfel, la sfârșitul lui 2017, Ordonanța de urgență 99/2017 prevedea un stagiu minim de cotizare pentru acordarea dreptului la concediul medical de 6 luni din ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical, majorat de la 22 de zile, cum era prevăzut până la acel moment. 

În plus, dreptul la concediul medical este condiționat de plata contribuției asigurării de muncă, destinată fondului din care se plătesc aceste indemnizații. Tot cu această ocazie a fost reglementat și modul de calcul al indemnizațiilor de concediu medical în cazul lucrului în ture al salariaților, dar și eliberarea certificatelor de concediu medical în format electronic. 

Legea spune că persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații în sistemul de asigurări sociale de sănătate au dreptul la concedii medicale și la plata indemnizației corespunzătoare acestora pe perioada în care au domiciliul în România, dacă îndeplinesc următoarele condiții:

• desfășoară activității pe bază de contract individual de muncă sau pe baza raportului de serviciu sau a unui act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte
• beneficiază de drepturi bănești lunare care sunt suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj

De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care nu se află în una dintre situațiile descrise mai sus, dar sunt:

• administratori sau manageri care au încheiat un contract de administrare sau de management;
• membrii unei asociații familiale;
• persoanele autorizate să desfășoare activități independente;
• persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații

Un alt document de interes în contextul concediului medical este Ordinul nr. 1.398/729/2021. Acest act normativ a introdus un nou mod de acordare a certificatului de concediu medical pentru incapacitatea temporară de muncă pentru afecțiuni obișnuite. Documentul prevede monitorizarea și evaluarea pacienților printr-un plan de urmărire a evoluției bolii.

Conform acestui act legislativ concediul medical pentru fiecare episod al bolii trebuie să se acorde în cel puțin două etape pentru a permite recuperarea și reinserția în câmpul muncii. 

În prima etapă medicul de familie poate acorda maximum patru zile de concediu medical, cu încadrare de maximum șapte zile pentru un episod de boală respectiv 28 de zile pe an. 

Prin comparație, medicul specialist din ambulatoriu poate acorda maximum 15 zile, în prima etapă și maximum 30/31 de zile pe lună, cu un maxim de 90 de zile pe an. În cazul în care prima etapă a concediului medical se încheie într-o zi nelucrătoare, certificatul va fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează. 

Dacă asiguratul nu se poate deplasa până la medic, acesta poate acorda consultații la domiciliu sau la distanță. 

În situația în care după prima etapă a concediului medical persoana se simte mai bine nu se va mai acorda o a doua etapă. 

Excepție de la monitorizare și evaluare prin plan de urmărire a evoluției bolii fac persoanele cu boli cardiovasculare, tuberculoză, neoplazii, SIDA, urgențe medico-chirurgicale, boli contagioase din grupa A precum și boli pentru care este necesară izolarea.

În plus, concediul medical pentru maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav și concediul pentru risc maternal pot fi acordate într-o singură etapă, fără a mai fi nevoie de un plan de urmărire a evoluției bolii. 

Dacă starea de sănătate nu se ameliorează după prima etapă în cazul celor care ies din spital, medicul de familie poate extinde concediul medical, la recomandarea medicului curant din spital, cu până la șapte zile calendaristice, fără a mai fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluției bolii. 

În fine, persoanele care se deplasează în zone cu risc epidemiologic sau biologic, deși aceste lucruri erau cunoscute înainte de călătorie, la întoarcerea în țară pot beneficia de concediul medical de carantină de cinci zile  și de o indemnizație suportată din bugetul FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate). Anterior, se oferea concediu și indemnizație pe o perioadă de 14 zile. 

Aceste reglementări introduse prin Ordinul nr. 1.398/729/2021 au intrat în vigoare la data de 1 august 2021. 

Cine are dreptul de a elibera adeverința de concediu medical

Certificatul de concediu medical poate fi eliberat de către orice medic cu autorizație de liberă practică valabilă, care a încheiat o convenție în acest sens cu una din casele de asigurări de sănătate și care are în îngrijire bolnavul sau de către medicii din policlinici și spitale. Este obligatorie completarea numărului convenției pe certificatul de concediu medical.

Medicul de familie, primar sau specialist din policlinici și spitale poate elibera certificatul de concediu medical pe baza diagnosticului și a adeverinței pentru eliberarea de concedii medicale completată de către angajator. Acestea atestă calitatea de asigurat și detaliază situația concediilor medicale pe o perioadă de 12 luni anterioare lunii în care este necesară eliberarea certificatului de concediu medical. Singurele excepții de la această regulă sunt urgențele medico-chirurgicale și bolile infectocontagioase din grupa A (lista completă poate fi găsită aici), pentru care nu este necesar stagiul de cotizare. Medicul va elibera un certificat de concediu medical pe care va completa datele asiguratului, codul de indemnizație și Casa de Asigurări. 

Angajatorul are obligația să îți elibereze o adeverință din care să rezulte numărul de zile de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă din ultimele 12 luni, în vederea acordării certificatului de concediu medical. Ai aici, consultativ, un model de adeverință necesar pentru eliberarea concediului medical. Nu ai nevoie, însă, de el – îl vei primi de la doctorul care te îngrijește.

Tipuri de concediu medical

Conform OUG nr. 158/2015, sunt 7 situații în care un angajat poate solicita concediu medical; le vom detalia în cele ce urmează:

• concediu pentru accidente de muncă și boli profesionale
• concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, datorată unor boli obișnuite sau unor accidente petrecute în afara muncii;
• concediu medical pentru risc maternal;
• concediu medical pentru sarcină și lăuzie;
• concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav;
• concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
• concediu medical pentru carantină.

1. Concediu pentru accidente de muncă și boli profesionale

Dacă ai suferit un accident de muncă sau boli profesionale, beneficiezi de concediu și de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă. Perioada pentru care se acordă este de maximum 180 de zile într-un an, iar valoarea indemnizației este de 80% din media veniturilor salariale brute pe care le-ai obținut în cele șase luni anterioare accidentării sau apariției bolii profesionale sau de 100%, în cazul urgențelor medico-chirurgicale. 

1. Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, datorată unor boli obișnuite

Poate fi solicitat atunci când nu mai poți lucra din cauza unei boli obișnuite sau din cauza unui accident minor suferit în timpul liber. Acest tip de concediu de boală și indemnizația aferentă se pot acorda pentru cel mult 183 de zile, pe perioada unui an, dar pentru unele boli speciale, detaliate în acest articol durata este chiar mai mare. Indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă este 75% din salariul brut.

1. Concediu pentru risc maternal

Gravidele, femeile care au născut recent sau cele care alăptează au dreptul la concediu pentru protecția sănătății și securității lor și a copilului, dacă jobul pe care îl au este unul cu risc.  În această situație, angajatorii trebuie să modifice condițiile de muncă și/sau programul de lucru. Dacă acest lucru nu este posibil, angajatei aflate în această situație trebuie să i se ofere un alt post considerat fără riscuri (cu același salariu). Dacă nici aceasta varianta nu este posibilă, se acordă concediu de risc maternal. Valoarea indemnizației este 75% din baza de calcul și nu este necesar un stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de ea.

1. Concediu medical pentru sarcină și lăuzie

Are 126 de zile calendaristice, cu o durată minimă obligatorie a concediului de lăuzie de 42 de zile calendaristice. Indemnizația este în valoare de 85% din venitul brut. Trebuie precizat faptul că acest concediu nu este același cu cel de creștere a copilului, folosit adesea sub numele de concediu de maternitate. 

1. Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav

Acest tip de concediu poate fi luat de către unul dintre părinți atunci când au un copil în vârstă de până la șapte ani, care se îmbolnăvește. În cazul părinților care au un copil cu handicap, acest tip de concediu se acordă până când acesta împlinește 18 ani, pentru afecțiuni diferite de cea care a cauzat handicapul. Singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească cei care vor să beneficieze de un astfel de concediu este să fi îndeplinit stagiul de cotizare necesar despre care am vorbit mai sus. Indemnizația reprezintă 85% din veniturile brute. 

1. Concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă 

Pe lângă formele de concediu despre care am discutat mai sus, asigurații mai pot beneficia de concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă. Acestea se acordă sub formă de: 

• concediu pentru reducerea timpului de lucru cu un sfert din durata normală: se acordă asiguraților care, din motive de sănătate, nu mai pot lucra durata de timp prevăzută în contract;
• concediu pentru carantină se acordă persoanelor cărora li se interzice munca din cauza unor boli contagioase; 
• tratament balnear, care se acordă asiguraților care sunt în incapacitate temporară de muncă mai mult de 90 de zile. 

7. Concediu medical pentru carantină

Concediul medical pentru carantină și indemnizația aferentă sunt reglementată prin Ordonanța de Guvern nr. 158/2005 cu modificările ulterioare inclusiv Ordinul Ministrului Sănătății nr. 15/1.311/2018 și Ordonanța de Urgență nr. 126/2020. 

Potrivit acestor documente, concediul medical pentru carantină se acordă asiguraților cărora le este interzisă continuarea activității dacă sunt suspecți ai unor boli contagioase, pe toată durata stabilită prin certificatul eliberat de DSP. Acest certificat ajunge la medicul de familie sau la medicul specialist care eliberează un formular de concediu medical. 

În cazul unei carantine, certificatul de concediu medical poate fi eliberat la o dată ulterioară, însă doar pentru luna în curs sau luna anterioară. 

Pe de altă parte, durata concediului medical pentru carantină nu poate fi cumulată cu durata concediului medical pentru o altă afecțiune. 

Dacă durata perioadei de carantină depășește 90 de zile nu mai este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale. 

Indemnizația pentru concediul medical pentru carantină este de 75% din baza de calcul stabilită conform legii și este suportată de către FNUASS.  

Coduri concedii medicale – ce este codul de diagnostic și cum se calculează indemnizația în funcție de el

Codul de diagnostic apare pe certificatul eliberat de medic și, în funcție de acesta primești pe durata concediului un anumit procent din salariul tău brut. În lista de mai jos am strâns codurile de concedii medicale plătite în funcție de diagnostic, dar șiprocentul din venitul brut care se plătește ca indemnizație în cazul fiecăruia:

Concediul medical se impozitează cu 10% impozit pe venit, însă sunt exceptate de la impozitare concediile medicale cu cod 08 (sarcină și lăuzie), 09 (îngrijire copil bolnav în vârstă de până la șapte ani sau copil cu handicap, pentru afecțiuni diferite față de cele care au cauzat handicapul, până la împlinirea vârstei de 18 ani) și 15 (risc maternal). Pentru restul concediilor medicale se suportă impozit pe venit de 10%.

Calcul concediu medical 2021 – cine plătește concediul medical

Ce e important de reținut referitor la cum se plătește concediul medical este faptul că plata diferă față de în funcție de diagnostic. Baza de calcul se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Suma pe baza căreia se calculează indemnizația nu trebuie să depășească 12 salarii minime brute pe țară, lunar.

Angajatorul plătește suma aferentă zilelor lucrătoare din primele cinci zile calendaristice de concediu medical, restul sumei fiind suportată de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). În cazul în care angajatorul își suspendă/încetează activitatea, nu trebuie să îți faci griji, pentru că plata concediului medical va fi preluată de către Casa teritorială de sănătate. 

Sumele plătite integral din FNUASS sunt cele pentru:

• indemnizația de maternitate
• indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav
• indemnizația de risc maternal
• indemnizația pentru reducerea timpului de muncă
• indemnizația pentru carantină

Care este durata concediului medical

Medicii de familie pot acorda certificate de concediu medical cu durata de 1 până la 14 zile, în una sau mai multe etape, dar concediul medical se poate prelungi la recomandarea medicilor specialiști sau primari din ambulatoriu sau din spital, în etape succesive de maximum 31 de zile, până la un total de 90 de zile calendaristice pe parcursul unui an, calculata de la prima zi de boală. 

Perioada maximă în ceea ce privește zilele de concediul medical pe an este de 180 de zile calendaristice, calculat de la prima zi de îmbolnăvire. Din a 91-a zi calendaristică, concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile doar cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. 

Există câteva afecțiuni pentru care durata concediilor medicale este mai mare și despre care este bine să știi. Ai dreptul la:

• un an în ultimii doi ani pentru tuberculoza pulmonară și unele afecțiuni cardiovasculare
• un an cu drept de prelungire până la un an și jumătate în ultimii doi ani, pentru tuberculoza meningeală, peritoneală și urogenitală, a glandelor suprarenale, SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii
• un an și jumătate, în ultimii doi ani, pentru tuberculoza pulmonară operată și osteoarticulară

Cum se prelungește concediul medical și ce acte sunt necesare

Concediu medical se poate prelungi dacă afecțiunea se menține, dar trebuie să ai grijă ca pe certificatul medical să fie scris în continuare același cod de diagnostic. Certificatul medical care va determina prelungirea concediului medical trebuie să aibă pe el și seria și numărul certificatului inițial. Indemnizația pentru concediul în continuare se calculează pornind de la media zilnică a certificatului medical inițial. 

Actele de care ai nevoie  pentru prelungirea concediului medical:

• Adeverință de salariat pe care să fie precizat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni. Ai aici un model de adeverință pentru eliberarea de concedii medicale.
• Copie dupa concediu medical inițial 
• Bilet de trimitere de la medicul de familie

Pentru prelungirea concediului medical, trebuie să te prezinți la medicul curant cu cel puțin 24 de ore înainte de expirarea acestuia.

Este bine de știut că în cazul concedierii, fie ea colectivă sau individuală, dar și în cazul demisiei, pe durata concediului medical se suspendă preavizul și se reia după terminarea concediului medical. În situația în care te afli în concediu medical la data încetării contractului pe perioadă determinată, contractul individual nu se va prelungi, iar concediul medical rămas de efectuat la data încetării contractului va fi preluat pentru plată de către Casa de Asigurări de Sănătate. 

Sperăm să nu fii nevoit să îți iei concediu medical, dar, dacă vei fi pus în această situație, ai în acest material toate informațiile de care ai nevoie. Ține-l la îndemână, pentru orice eventualitate. 

Sursa foto: Shutterstock

Articolul Tipuri de concediu medical. Cum se solicită, prelungește și cum se calculează indemnizația apare prima dată în Bun de Angajat.