Autor: Alves Lucas
Grație tehnologiei, în prezent, cu un laptop și o conexiune foarte bună la internet, îți poți desfășura munca de oriunde din această lume. Există o mulțime de joburi care se desfășoară în mare parte online și care nu necesită deplasarea la biroul sau sediul firmei la care ești angajat. Această activitate este cunoscută drept telemuncă, potrivit unui act normativ apărut în anul 2018. Despre acest subiect și multe alte informații discutăm pe larg în ghidul care urmează:
Care este cadrul legislativ care reglementează telemunca
Unde și cine poate desfășura activitatea în regim de telemuncă
Care sunt obligațiile angajatorului și telesalariatului
Care este diferența dintre telemuncă și munca la domiciliu
Care sunt avantajele și dezavantajele telemuncii
Care este cadrul legislativ care reglementează telemunca
Deși, în piața muncii din România, joburile în regim de telemuncă se practică de mai bine de trei ani, reglementările legale pentru acest tip de servicii au apărut abia pe data de 5 aprilie 2018. Atunci a intrat în vigoare Legea nr. 81/2018 care aduce câteva detalii importante privind reglementarea activității de telemuncă. O mare parte dintre ele le vom prezenta în acest articol.
Unde și cine poate desfășura activitatea în regim de telemuncă
Conform Art. 2 din Legea nr. 81/2018, telemunca reprezintă forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Astfel, există două condiții importante care încadrează activitățile în regim de telemuncă:
- Condiția 1. Cel puţin o zi pe lună, salariatul lucrează de la domiciliu sau alte puncte de lucru ce îi oferă condițiile optime pentru a-și desfășura munca.
- Condiția 2. Activitățile jobului permit și chiar se bazează pe mijloacele de telecomunicații.
Astfel, orice salariat care îndeplinește aceste condiții poate fi numit telesalariat.
Practic, acest job poate fi susținut de orice persoană care lucrează „remote”, de acasă sau din alt loc decât sediul organizat de angajator, folosind telefonul, laptopul, tableta, calculatorul sau orice alt device al tehnologiei informației și comunicațiilor. Condiția este ca munca să fie desfășurată pe baza unui contract individual sau act adițional în care trebuie precizate următoarele aspecte:
- faptul că salariatul lucrează de acasă;
- locurile desfăşurării activităţii de telemuncă;
- perioada sau zilele în care telesalariatul îşi desfăşoară activitatea la sediul firmei;
- programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului;
- modalitatea concretă de realizare a controlului;
- modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
- responsabilităţile părţilor;
- măsurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul angajaţilor;
- obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la locul desfăşurării activităţii de telemuncă;
- să asigure echipamentul pe care telesalariatul îl utilizează în activitatea sa.
Contractele pot fi încheiate și pentru munca part-time. De regulă, programul de lucru se stabilește de comun acord între angajat și angajator, la fel și modul de plată a orelor suplimentare.
Dacă îți sună bine un job pe care să îl poți practica de acasă, vezi cele mai noi oferte de pe OLX, aici.
Care sunt obligațiile angajatorului și telesalariatului
Conform Art. 6, telesalariatul beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamentele interne şi contractele colective de muncă aplicabile salariaţilor care au locul de muncă la sediul sau domiciliul angajatorului. El are următoarele obligații:
- să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa;
- să informeze angajatorul cu privire la echipamentele de muncă utilizate;
- să informeze angajatorul cu privire la locurile desfăşurării activităţii;
- să utilizeze numai echipamente de muncă sigure care nu prezintă pericol pentru securitatea şi sănătatea sa;
- să nu schimbe condiţiile de securitate şi sănătate în muncă de la locurile în care desfăşoară activitatea de telemuncă.
În același timp, angajatorul are următoarele obligații:
- să asigure telesalariatului echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii;
- să instaleze, să verifice şi să întreţină echipamentul de muncă necesar;
- să asigure condiţii pentru ca telesalariatul să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru;
- să asigure transportul la şi de la locul desfăşurării activităţii de telemuncă.
Care este diferența dintre telemuncă și munca la domiciliu
Așadar, telemunca poate fi definită ca un job pe care îl desfășori la domiciliu. Există, însă, câteva elemente care diferențiază aceste două domenii. În primul rând, cadrul legislativ: telemunca este introdusă în legislația românească prin Legea 81/2018, în timp ce munca la domiciliu era definită de Legea 53/2003 privind Codul Muncii. Conform art. 108 din Legea 53/2003, „sunt considerați salariați cu munca la domiciliu acei salariați care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin.” Astfel, nu este specificat faptul că munca la domiciliu trebuie să implice doar activități desfășurate cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
Citește și: Munca la domiciliu: ce joburi poti face de acasa si ce presupune acest tip de activitate
Care sunt avantajele și dezavantajele telemuncii
Probabil ai intuit deja faptul că posibilitatea de a lucra „remote” aduce o serie de avantaje atât pentru angajator, cât și pentru angajat, cum ar fi:
- Ai posibilitatea de a lucra de acasă, din altă țară sau din „huburi” special create pentru joburile „remote”;
- Te poți concentra mai ușor și ai un randament mai bun;
- Eficientizezi timpul, eliminând orele petrecute cu deplasarea către locul de muncă;
- Ai multă flexibilitate în ceea ce privește programul și modul de lucru;
- Există posibilitatea de a reduce costurile privind deplasarea către sediul firmei, dar și costurile administrative (chirii, utilități);
- Oferă un ajutor persoanelor cu dizabilități.
De asemenea, există și câteva dezavantaje care trebuie luate în calcul înainte de a te arunca spre un job pe care să îl practici de acasă. În primul rând, dacă ești o persoană sociabilă, care are nevoie să comunice cu oamenii face-to-face, este posibil să te simți izolat și să îți fie dificil să lucrezi singur. O altă provocare va ține de modul cum te organizezi și îți creezi programul. Când lucrezi de acasă, este posibil să fii distras de alte treburi casnice pe care le ai de făcut sau să îți fie dificil să te obișnuiești să lucrezi în alt loc decât biroul clasic. De aceea va fi nevoie să îți creezi un spațiu de lucru care să îți ofere toate condițiile necesare pentru a te putea concentra pe ceea ce ai de făcut. Trebuie să te organizezi cât mai bine, astfel încât să nu lucrezi peste program sau să rămâi în urmă cu taskurile și să găsești metode prin care nu te vei simți izolat și nu vei pierde contactul cu echipa și colegii de muncă.
Așadar, ca orice job pe care îl practici de acasă sau dintr-un loc diferit de sediul și biroul clasic, și activitățile de telemuncă vin cu o serie de provocări ce țin atât de cadre legislative, obligații, responsabilități, cât și de programul pe care ți-l creezi, dar și de eficiența și energia ta.
Dacă vrei să afli mai multe informații despre meseria pe care ai ales-o, intră pe OLX.ro, unde vei găsi nu doar articole interesante, ci și joburi pe măsura așteptărilor tale. Îți ținem pumnii la interviu!
Sursa foto: Shutterstock
Autor: Alves Lucas
10 January 2020
