Autor: Vladimir Desliu
Într-un mediu de lucru dinamic și competitiv, feedback-ul joacă un rol esențial în creșterea performanței angajaților, consolidarea relațiilor profesionale și susținerea unei culturi organizaționale sănătoase. Tot mai multe studii din domeniul resurselor umane și al psihologiei organizaționale confirmă faptul că feedback-ul, atunci când este oferit corect și constant, stimulează implicarea angajaților și le susține dezvoltarea profesională.
Ce este feedback-ul?
Feedback-ul este procesul prin care o persoană oferă unei alte persoane informații relevante despre comportamentul, performanța sau rezultatele sale, cu scopul de a sprijini îmbunătățirea și dezvoltarea. În mediul organizațional, feedback-ul este o formă de evaluare profesională și comunicare bidirecțională, bazată pe:
- observare obiectivă a comportamentelor și rezultatelor;
- claritate în exprimare;
- intenție pozitivă, de susținere, nu de sancționare.
Feedback-ul eficient nu judecă, ci ghidează. Nu blamează, ci oferă direcții clare de progres.
Tipuri de feedback în organizații
Într-o companie performantă, feedback-ul nu este un proces ocazional, ci o practică integrată în cultura organizațională. Modul în care este oferit – când, de către cine și în ce formă – influențează direct impactul asupra angajaților. Ca antreprenor, cum să gestionezi eficient o echipă, cu ajutorul comunicării interne?
Pentru a înțelege cum poți folosi feedback-ul în mod eficient, este important să cunoști principalele tipuri de feedback întâlnite în mediul profesional, fiecare având un rol specific în dezvoltarea echipelor și în susținerea unui climat de învățare continuă.
Tipuri de feedback după formă:
- feedback pozitiv – validează acțiuni, decizii sau atitudini corecte. Exemplu: „Ai gestionat excelent situația cu clientul nemulțumit.”;
- feedback constructiv (corectiv) – evidențiază aspecte de îmbunătățit, dar cu o abordare orientată spre soluții. Exemplu: „Am observat că ai întârziat cu raportul. Cum te pot ajuta să îl finalizezi la timp data viitoare?”.
Tipuri de feedback după momentul oferirii:
- feedback formal – în cadrul evaluărilor de performanță, reviziilor anuale, ședințelor planificate;
- feedback informal – oferit ad-hoc, în timpul proiectelor, în discuții directe, în mod natural.
Tipuri de feedback după sursă:
- feedback descendent – manager către angajat;
- feedback ascendent – angajat către manager (esențial pentru leadership modern);
- feedback lateral – între colegi, în special în echipele autonome;
- feedback 360° – o evaluare complexă din multiple direcții (manageri, colegi, subordonați, chiar și clienți interni/externi).
Sursa foto: Shutterstock
Beneficiile feedback-ului pentru implicarea și progresul angajaților
Feedback-ul nu este doar un instrument de evaluare, ci un catalizator al creșterii profesionale și al motivației individuale. Atunci când este oferit în mod clar, consecvent și cu intenție constructivă, acesta are un impact direct asupra nivelului de implicare, performanței și dezvoltării continue a angajaților. Într-un mediu organizațional sănătos, feedback-ul devine o sursă de învățare, de recunoaștere și de aliniere la obiectivele companiei, contribuind astfel la construirea unor echipe mai eficiente, mai loiale și mai autonome.
Clarifică așteptările și obiectivele
Angajații performează mai bine când știu ce se așteaptă de la ei. Feedback-ul bine structurat elimină ambiguitățile și alimentează un climat de transparență și responsabilitate.
Motivează și crește încrederea în sine
Angajații care primesc feedback pozitiv frecvent sunt cu 40% mai predispuși să se simtă implicați emoțional în activitatea lor. Feedback-ul le reamintește că munca lor contează.
Sprijină învățarea și dezvoltarea continuă
Feedback-ul funcționează ca un instrument de coaching. Oferă repere clare pentru:
- îmbunătățirea abilităților hard și soft;
- identificarea lacunelor;
- construirea unui plan de carieră realist și personalizat.
Reduce fluctuația de personal
Organizațiile cu culturi puternice de feedback au o rată de retenție mai mare. Angajații rămân acolo unde simt că sunt ascultați, susținuți și evaluați corect.
Îmbunătățește relațiile și colaborarea în echipă
Feedback-ul constructiv creează punți de comunicare, reduce tensiunile și promovează o cultură a colaborării autentice, nu a competiției distructive.
Cum să oferi feedback eficient? Ghid practic
Chiar dacă feedback-ul este un instrument valoros în dezvoltarea profesională, eficiența lui depinde în mare măsură de modul în care este transmis. Un mesaj neclar, lipsit de context sau exprimat într-un ton nepotrivit poate fi perceput ca o critică și poate demotiva, în loc să sprijine progresul. Pentru ca feedback-ul să aibă un impact real și pozitiv, este esențial să fie oferit cu intenție, structură și empatie.
Urmează regula SBI (Situation – Behavior – Impact)
Regula SBI (Situație/Situation – Comportament/Behavior – Impact) este o tehnică eficientă de oferire a feedback-ului, care ajută la menținerea clarității, obiectivității și utilității mesajului. Această metodă este extrem de utilă în contextul profesional, deoarece reduce riscul ca feedback-ul să fie perceput ca o critică personală și îl transformă într-o oportunitate de învățare și îmbunătățire.
- situație: „în timpul ședinței de luni…”;
- comportament: „…ai întrerupt colegii de mai multe ori…”;
- impact: „…și acest lucru a creat frustrare în echipă.”.
Metoda SBI și-a dovedit eficiența, pentru că:
- este clară și factuală, evitând ambiguitățile;
- pune accent pe comportamente, nu pe persoane, reducând riscul de reacții defensive;
- oferă angajatului un context clar în care să reflecteze și să acționeze pentru îmbunătățire;
- este un instrument excelent atât pentru feedback pozitiv, cât și pentru feedback corectiv.
Creează un context de siguranță psihologică
Angajații vor primi și integra feedback-ul doar într-un mediu în care nu se simt amenințați sau judecați. O cultură bazată pe empatie și deschidere este fundamentală.
Oferă feedback în timp real
Cu cât feedback-ul este mai apropiat de momentul acțiunii, cu atât este mai eficient. Nu aștepta evaluările anuale pentru a corecta sau încuraja.
Ascultă activ
Feedback-ul nu este un monolog. Întreabă: „Tu cum ai văzut situația?” sau „Ce simți că ai fi putut face diferit?”. Această abordare încurajează autoreflecția și dorința de evoluție profesională.
Menține echilibrul între apreciere și corecție
Un raport corect între feedback pozitiv și constructiv (ideal 3:1 sau 5:1) ajută la menținerea motivației și a deschiderii angajatului către schimbare.
Rolul liderilor în promovarea unei culturi a feedback-ului
O cultură organizațională bazată pe feedback deschis și constructiv nu apare spontan — ea este construită și susținută în mod activ de liderii companiei. Aceștia nu doar transmit mesaje și stabilesc direcții, ci sunt modele de comportament, influențând modul în care comunicarea, învățarea și colaborarea se manifestă la toate nivelurile organizației.
Leadership-ul eficient înseamnă mai mult decât luarea deciziilor. Liderii sunt principalii responsabili pentru instaurarea unei culturi organizaționale bazate pe feedback. Rolul lor constă în:
- normalizarea feedback-ului ca practică zilnică, nu ca eveniment formal;
- crearea de modele în comunicarea internă – oferind și cerând feedback deschis;
- formarea echipelor, după competențe de comunicare și inteligență emoțională;
- stabilirea unor rutine (de exemplu feedback de final de proiect, sesiuni de retrospecție) în care feedback-ul devine natural.
Liderii care investesc în feedback creează organizații agile, reziliente și centrate pe oameni. Beneficiile unei culturi de feedback conduse de leadership sunt:
- crește implicarea angajaților, care se simt ascultați și valorizați;
- accelerează dezvoltarea competențelor prin învățare constantă;
- reduce conflictul pasiv și frustrările acumulate;
- creează un mediu de lucru în care transparența și colaborarea sunt norma, nu excepția.
Erori pe care să le eviți când oferi feedback
Chiar dacă intenția este pozitivă, feedback-ul oferit greșit poate dăuna mai mult decât ajută. În loc să sprijine dezvoltarea, poate genera confuzie, demotivare sau chiar conflict. Din acest motiv, este esențial să ocolești capcanele frecvente și să eviți comportamentele care pot compromite eficiența mesajului transmis.
- feedback vag sau generalizat: „Nu te descurci bine” (fără context);
- feedback întârziat sau pasiv-agresiv;
- lipsa consecvenței – aplicarea dublului standard;
- focus pe persoană, nu pe comportament;
- evitarea feedback-ului negativ din „dorința de a nu răni” – duce la stagnare.
Feedback-ul este o unealtă fundamentală în dezvoltarea angajaților (branding personal, evoluție profesională) și a organizațiilor. Când este oferit corect, în mod constant și cu intenție constructivă, el devine un catalizator pentru implicare, învățare continuă, motivare și retenție. Construirea unei culturi a feedback-ului nu este o sarcină ușoară, dar este una esențială pentru companiile care vor să se diferențieze prin performanță, adaptabilitate și leadership autentic.
Autor: Vladimir Desliu
11 August 2025
