Autor: Andreea Oancea
Indemnizația de hrană reprezintă un beneficiu salarial acordat personalului plătit din fonduri publice, cu scopul de a compensa cheltuielile zilnice pentru alimentație. Reglementată prin Legea-cadru nr. 153/2017, această indemnizație a suferit modificări și interpretări în ultimii ani, adaptate la contextul economic și legislativ actual. Află care sunt condițiile de acordare și ce angajați din sectorul public primesc indemnizație de hrană.
Ce este indemnizația de hrană
Indemnizația de hrană este o sumă de bani acordată lunar angajaților din sectorul public pentru a acoperi parțial costurile alimentației zilnice. Conform art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată. Această indemnizație se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară
Dacă te afli în căutarea unui loc de muncă, indiferent dacă este vorba de unul într-o firmă de stat sau în mediul privat, intră pe olx.ro și alege-l pe cel din domeniul care ți se potrivește.
Ce cadru legal o reglementează indemnizația de hrană
Conform legislației în vigoare, beneficiază de indemnizația de hrană următoarele categorii de personal:
Personalul plătit din fonduri publice
Această categorie include funcționarii publici și personalul contractual din administrația publică centrală și locală. Indemnizația de hrană se acordă lunar, reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară.
Personalul din sistemul sanitar
Personalul din sistemul sanitar care a beneficiat în anul 2017 de tichete de masă beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2018, de indemnizația de hrană. Aceasta se acordă lunar, în aceleași condiții ca și pentru celelalte categorii de personal plătit din fonduri publice.
Asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav
Asistenții personali ai persoanelor încadrate în grad de handicap grav, angajați cu contract individual de muncă încheiat cu unitățile administrativ-teritoriale, prin primar/primărie, beneficiază de indemnizația de hrană începând cu data de 1 ianuarie 2019. Aceasta se acordă lunar, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Cine nu beneficiază de indemnizația de hrană?
Conform art. 18 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizația de hrană nu se acordă persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite. Aceasta include, de exemplu, miniștri, parlamentari, primari și alți demnitari.
Cum se calculează indemnizația de hrană
Cuantumul indemnizației de hrană este stabilit anual și poate varia în funcție de salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. Pentru anul 2025, Ordonanța de urgență nr. 156/2024 prevede că nu se majorează drepturile de hrană/indemnizații de hrană/tichete de masă/norme de hrană și alte drepturi de natură salarială.
Astfel, cuantumul indemnizației de hrană rămâne la nivelul stabilit anterior, reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată. Aceasta se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară.
Calculul indemnizației de hrană se bazează pe următoarea formulă:
Indemnizație de hrană lunară = (2 × Salariul minim brut pe țară) / 12
În anul 2025, salariul minim brut pe țară este stabilit la 4.050 lei.
Astfel, calculul indemnizației de hrană este:
Indemnizație de hrană lunară = (2 × 4.050 lei) / 12 = 675 lei
Această sumă se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară. De exemplu, dacă un angajat a lucrat 15 zile într-o lună cu 21 de zile lucrătoare, indemnizația de hrană se calculează astfel:
Indemnizație de hrană = (15 / 21) × 675 lei ≈ 482,14 lei
Indemnizația de hrană și concediile
În ceea ce privește includerea indemnizației de hrană în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că aceasta nu poate fi inclusă în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă cuvenite personalului contractual plătit din fonduri publice și funcționarilor publici.
Această decizie subliniază că indemnizația de hrană este acordată exclusiv pentru perioada în care angajații își desfășoară efectiv activitatea la locul de muncă și nu are caracter permanent.
Așadar, dacă un angajat se află în concediu de odihnă, nu va primi indemnizația de hrană pentru acele zile. Indemnizația de hrană se acordă doar pentru zilele efectiv lucrate.
De exemplu, un funcționar public lucrează într-o instituție publică și are 10 zile de concediu de odihnă într-o lună cu 21 de zile lucrătoare. Indemnizația de hrană lunară standard (calculată la 675 lei) se acordă doar pentru cele 11 zile lucrate efectiv:
(11 / 21) × 675 lei = ~353,57 lei indemnizație de hrană acordată în acea lună.
Se acordă indemnizația de hrană în concediul medical?
Indemnizația de hrană NU se acordă în perioada în care salariatul se află în concediu medical, indiferent de durata sau cauza absenței. Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizația de hrană se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară. Prin urmare:
- dacă salariatul este în concediu medical o lună întreagă, nu primește indemnizație de hrană;
- dacă este în concediu medical doar o parte a lunii, indemnizația se va calcula proporțional cu zilele lucrate efectiv.
De exemplu, dacă un angajat a fost în concediu medical timp de 8 zile, iar luna are 20 de zile lucrătoare, va primi:
(12 / 20) × 675 lei = 405 lei indemnizație de hrană.
Concediul fără plată și indemnizația de hrană
În cazul concediului fără plată (neplătit), angajatul nu beneficiază de indemnizația de hrană pentru perioada respectivă, deoarece nu a prestat muncă.
Alte tipuri de concedii și impactul asupra indemnizației de hrană
Ce se întâmplă când angajatul este în concediu de maternitate, concediu de paternitate, concediu pentru creștere copil? Indemnizația de hrană nu se acordă, deoarece angajatul nu lucrează efectiv în unitate.
Dacă este vorba despre concediul de studii plătit, indemnizația se acordă în funcție de legislația specifică instituției. Dacă acest concediu este considerat ca fiind „activitate prestată în interesul serviciului”, în anumite cazuri excepționale se poate include în zilele eligibile pentru acordarea indemnizației. Totuși, decizia rămâne la nivel instituțional și nu este automatizată prin lege.
Aspecte fiscale și contabile
Indemnizația de hrană este considerată un venit asimilat salariilor și este supusă impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii (CAS, CASS). Aceasta trebuie evidențiată corespunzător în documentele contabile și fiscale ale angajatorului.
Este important de menționat că, începând cu 1 ianuarie 2025, se aplică o măsură de netaxare a sumei de 300 lei din salariul brut lunar, pentru salariații încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, cu un salariu de bază brut lunar egal cu salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Indemnizația de hrană reprezintă un beneficiu salarial important pentru personalul plătit din fonduri publice, având rolul de a sprijini angajații în acoperirea cheltuielilor zilnice pentru alimentație. Calculul acesteia se bazează pe salariul minim brut pe țară și se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat. Este esențial ca angajatorii și angajații să fie informați corect despre condițiile de acordare și regimul fiscal al indemnizației de hrană, pentru a asigura respectarea legislației în vigoare.
Susa foto: Shutterstock
Autor: Andreea Oancea
27 June 2025
