Autor: Andreea Oancea
Concediul de odihnă reprezintă un drept fundamental al salariaților, garantat de legislația muncii din România. În anul 2025, reglementările privind concediul de odihnă au fost actualizate pentru a reflecta schimbările din piața muncii și pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală a angajaților. Acest articol detaliază aspectele esențiale legate de concediul de odihnă: durata, condițiile de acordare, modalitatea de plată și alte informații relevante, conform legislației în vigoare.
Ce spune Codul Muncii despre concediul de odihnă
Concediul de odihnă este reglementat în Codul Muncii (articolele 144-151) și este un drept garantat în fiecare an tuturor salariaților. De asemenea, trebuie să știi că nu poți renunța la concediul de odihnă și nici nu îl poți ceda, așa că recomandarea ar fi să profiți de toate zilele libere pe care le ai la dispoziție.
Durata concediului de odihnă
Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Această durată poate fi extinsă în funcție de prevederile contractului individual de muncă sau ale contractului colectiv de muncă aplicabil. De exemplu, salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, precum și tinerii sub 18 ani, beneficiază de un concediu suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.
Ce prevede Codul Muncii privind durata concediului de odihnă
Potrivit art. 145 din Codul Muncii (Legea nr. 53/2003, republicată și actualizată în 2025), durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Acest minim legal este garantat tuturor salariaților, indiferent de:
- durata contractului de muncă (perioadă determinată sau nedeterminată),
- tipul de normă (normă întreagă sau normă parțială),
- funcție sau domeniu de activitate.
Aceasta este durata minimă prevăzută de lege. În practică, contractele colective de muncă, contractele individuale de muncă sau politicile interne ale companiilor pot acorda un număr mai mare de zile de concediu.
Când și cum poate fi extins concediul de odihnă
Durata concediului de odihnă poate fi majorată în următoarele situații, reglementate prin acte normative sau contracte colective de muncă:
Muncă în condiții grele, periculoase sau vătămătoare
Angajații care desfășoară activități în medii nocive sau cu riscuri ridicate beneficiază, potrivit legii, de minimum 3 zile lucrătoare suplimentare de concediu anual.
Salariați cu dizabilități
Conform legislației privind protecția persoanelor cu dizabilități, aceștia beneficiază de un concediu suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare pe an.
Tineri sub 18 ani
Minorii angajați legal au dreptul la minimum 23 de zile lucrătoare de concediu de odihnă anual, în conformitate cu prevederile speciale de protecție.
Concedii suplimentare negociate contractual
În multe domenii (IT, educație, sistemul medical etc.), angajatorii oferă între 21 și 30 de zile lucrătoare de concediu de odihnă, prin negociere sau în baza contractelor colective.
Concediul proporțional pentru angajații cu vechime parțială în anul respectiv
Dacă un salariat este angajat în cursul anului calendaristic, acesta are dreptul la concediu de odihnă proporțional cu perioada efectiv lucrată.
Exemplu: Dacă ai fost angajat la 1 iulie și până la finalul anului lucrezi 6 luni, iarcontractul individual de muncă prevede 21 de zile de concediu pe an, vei beneficia de aproximativ 10-11 zile (21 zile ÷ 12 luni × 6 luni = 10,5 zile).
Concediul de odihnă și vechimea în muncă
Vechimea în muncă nu influențează în mod direct durata minimă legală a concediului, dar în anumite domenii, contractele colective pot prevedea creșterea numărului de zile de concediu în funcție de vechime (de exemplu, +1 zi pentru fiecare 5 ani vechime). Vechimea poate influența acordarea concediilor de odihnă suplimentare în cazul funcțiilor de conducere sau al muncii cu grad ridicat de responsabilitate.
Câte zile de concediu ai dreptul să iei consecutiv?
Codul Muncii stipulează că salariatul trebuie să beneficieze de minimum 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt în fiecare an calendaristic. Această prevedere asigură refacerea capacității de muncă și este obligatorie pentru angajator.
Întreaga durată a concediului poate fi însă împărțită în mai multe fracții, în funcție de:
- programările stabilite la nivelul companiei,
- solicitările angajatului,
- nevoile operaționale ale angajatorului.
Ce se întâmplă cu zilele de concediu de odihnă neefectuate?
Dacă nu îți iei concediul în anul respectiv, legea îți oferă o perioadă de maximum 18 luni pentru recuperarea zilelor de concediu restante, începând cu anul următor. După expirarea celor 18 luni, angajatorul este obligat legal să acorde zilele restante, chiar dacă salariatul nu a formulat o cerere.
Excepții importante la acordarea concediului de odihnă
Există anumite situații speciale în care concediul de odihnă poate fi întrerupt sau amânat, fără a pierde zilele neefectuate:
- incapacitate temporară de muncă (boală);
- concediu de maternitate / paternitate / îngrijire copil bolnav / îngrijitor;
- alte motive obiective recunoscute legal.
În aceste cazuri, zilele de concediu se reportează și pot fi efectuate ulterior, fără a intra în conflict cu termenul legal de 18 luni.
Durata concediului pentru contractele part-time
Chiar dacă muncești cu normă parțială, ai aceleași drepturi ca un angajat full-time în ceea ce privește numărul de zile de concediu de odihnă: minimum 20 de zile lucrătoare pe an. Singura diferență este valoarea indemnizației, care se calculează proporțional cu timpul lucrat.
Cum se plătește concediul de odihnă
Plata concediului de odihnă este un drept garantat și reglementat clar de legislația muncii din România. Aceasta asigură angajatului o indemnizație care reflectă veniturile sale obișnuite și compensează perioada în care nu prestează activitate profesională. În 2025, reglementările legale privind plata concediului de odihnă sunt cuprinse în Codul Muncii, republicat și actualizat.
Ce reprezintă indemnizația de concediu
Conform art. 150 din Codul Muncii, pentru perioada concediului de odihnă, salariatul are dreptul la o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, la care se adaugă:
- indemnizațiile cu caracter permanent;
- sporurile acordate în mod constant (spor de vechime, spor de tură etc.);
- alte drepturi salariale care sunt stipulate în contractul individual sau colectiv de muncă și care au caracter constant.
Scopul acestei indemnizații este să asigure salariatului un venit comparabil cu cel pe care l-ar fi obținut dacă ar fi lucrat în perioada respectivă.
Cum se calculează indemnizația de concediu
Indemnizația de concediu se calculează pe baza mediei zilnice a veniturilor brute (cu caracter permanent) realizate de salariat în ultimele 3 luni calendaristice anterioare lunii în care se efectuează concediul.
Formula de calcul: Indemnizație de concediu = media zilnică a veniturilor brute × numărul de zile lucrătoare de concediu
Exemplu de calcul:
- salariul brut în ultimele 3 luni: 6.000 lei/lună × 3 = 18.000 lei;
- zile lucrătoare în cele 3 luni: 66 zile;
- media zilnică: 18.000 lei ÷ 66 = 272,72 lei/zi;
- concediu de odihnă luat: 10 zile;
- indemnizație concediu = 272,72 × 10 = 2.727,20 lei brut.
Această sumă este supusă contribuțiilor sociale și impozitului pe venit, exact ca un salariu normal.
Când se plătește concediul de odihnă?
Conform legii, indemnizația de concediu trebuie plătită cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de începerea efectivă a concediului. Această regulă este obligatorie și permite salariatului să-și gestioneze bugetul personal pentru perioada în care nu muncește.
Exemplu: Dacă un salariat își începe concediul pe 10 iulie, indemnizația trebuie plătită cel târziu pe 3 iulie (dacă nu există zile libere legale în acea perioadă).
Ce se întâmplă dacă angajatorul nu plătește la timp indemnizația pentru concediu de odihnă?
Dacă angajatorul nu achită indemnizația de concediu în termenul legal:
- se poate considera că nu a îndeplinit o obligație contractuală;
- salariatul poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM);
- angajatorul poate fi sancționat contravențional conform prevederilor Codului Muncii;
- salariatul poate refuza legal începerea concediului până la efectuarea plății.
În plus, această întârziere poate atrage penalități și dobânzi pentru angajator, în cazul unei acțiuni în instanță.
Cum se plătește concediul de odihnă în caz de încetare a contractului?
În cazul încetării contractului individual de muncă (prin demisie, concediere, acordul părților etc.), salariatul are dreptul să primească compensarea în bani pentru zilele de concediu de odihnă neefectuate, proporțional cu perioada lucrată.
Această compensație este calculată identic cu indemnizația de concediu (media veniturilor din ultimele 3 luni), dar nu presupune luarea efectivă a concediului – este doar o plată compensatorie.
Se plătește concediul de odihnă la același nivel cu salariul?
Da, însă cu o diferență importantă: indemnizația de concediu nu include ore suplimentare, prime ocazionale, bonusuri nepermanente sau alte venituri cu caracter excepțional.
Se iau în calcul doar veniturile constante:
- salariul de bază;
- sporuri cu caracter permanent;
- alte indemnizații salariale recurente
La indemnizația pentru concediu de odihnă nu se includ:
- prime de performanță ocazionale;
- comisioane nepermanente;
- tichete de vacanță sau tichete de masă;
- ore suplimentare
Concediul de odihnă și impozitele
Indemnizația de concediu este asimilată salariului, deci este supusă tuturor contribuțiilor obligatorii:
- contribuția pentru pensii (CAS);
- contribuția pentru sănătate (CASS);
- impozitul pe venit de 10%;
- contribuția asiguratorie pentru muncă (datorată de angajator).
Zilele libere suplimentare și concediul fără plată
Există și zile libere suplimentare, care sunt plătite și nu se includ în durata concediului de odihnă. Angajații au dreptul la acestea în cazul unor evenimente speciale, conform prevederilor din contractul colectiv de muncă unic la nivel național:
- căsătoria salariatului – cinci zile libere;
- căsătoria copilului – două zile libere;
- nașterea unui copil –cinci zile libere pentru tata (plus încă zece zile libere dacă a urmat și un curs de puericultură);
- decesul soțului, copilului, părinților, socrilor – trei zile libere;
- decesul bunicilor, fraților, surorilor – o zi liberă;
- donarea de sânge – o zi liberă, conform Hotărârii nr. 1364/2006;
- la schimbarea locului de muncă și mutarea domiciliului, în cadrul aceleiași unități, în altă localitate – cinci zile.
În plus, dacă apar și alte situații personale pentru care angajații au nevoie de câteva zile libere, aceștia au dreptul la concediu fără plată. De asemenea, pot fi acordate 30 de zile de concediu fără plată pentru pregătirea și susținerea lucrărilor de diplomă în învățământul superior.
De asemenea, sărbătorile libere legale nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
Așadar, de acum înainte, planifică-ți din timp toate zilele de concediu, astfel încât să nu rămâi cu ele la final. Este dreptul tău să te bucuri de ele, așa că profită din plin de concediu în fiecare an!
Sursa foto: Shutterstock.com
Autor: Andreea Oancea
27 June 2025
Ultima editare: 6 August 2025
