Autor: Andreea Oancea
Pensia alimentară este un subiect care ridică foarte multe întrebări în rândul părinților, în cazul unui divorț sau după o separare. În România, legislația definește clar obligațiile părinților cu privire la întreținerea copiilor. Totuși, mulți nu știu exact cum se calculează pensia alimentară, ce venituri sunt luate în considerare sau care sunt consecințele legale ale neplății la timp. Bundeangajat îți prezintă un ghid complet și detaliat, care te ajută să înțelegi procesul, drepturile și obligațiile implicate.
Ce este pensia alimentară și de ce este obligatorie?
Pensia alimentară este o sumă de bani stabilită prin acord între părinți sau prin hotărâre judecătorească, sumă destinată acoperirii cheltuielilor de creștere și educare a copilului. Conform Codului Civil, obligația de întreținere este imperativă și prioritară, ceea ce înseamnă că părintele obligat trebuie să o achite, chiar dacă se confruntă cu alte datorii sau alte dificultăți financiare. Această sumă este destinată să acopere nevoile esențiale ale copilului: hrană, educație, cheltuieli medicale, îmbrăcăminte, activități extracurriculare și orice contribuie la dezvoltarea lui armonioasă. De aceea, instanța stabilește cuantumul în funcție de nevoile reale ale minorului, nu doar de venitul părintelui plătitor.
Cum se calculează pensia alimentară în România?
Procedura de stabilire a pensiei alimentare poate părea complexă, dar legea oferă criterii clare. Totuși, și judecătorul are o marjă de apreciere, pentru a adapta cuantumul la situația particulară a familiei.
Veniturile luate în calcul
Pensia alimentară se calculează raportat la venitul net al părintelui obligat la plată. În venituri nete intră:
- salarii (inclusiv sporuri, prime, bonusuri);
- venituri din activități independente;
- venituri din chirii;
- indemnizații;
- pensii (cu unele excepții);
- orice alt venit care are caracter de continuitate.
Veniturile ocazionale, cum ar fi moștenirile sau cadourile, nu sunt luate în calcul. De asemenea, nu sunt incluse orele suplimentare ce sunt realizate de către acesta la locul de muncă, indemnizațiile de deplasare, de concediere, de transfer și salariile compensatorii. Totodată, potrivit legii, valoarea pensiei alimentare nu poate fi mai mare de jumătate din veniturile nete lunare ale părintelui care o plătește.
Procentul legal aplicat
Codul Civil stabilește limite maxime ale pensiei alimentare:
- 1 copil → până la 1/4 din venitul net;
- 2 copii → până la 1/3 din venitul net;
- 3 sau mai mulți copii → până la 1/2 din venitul net.
Acestea sunt procente maxime. Judecătorul poate stabili o sumă mai mică, dar nu mai mare decât aceste limite.
Dacă părintele nu are un venit stabil
O situație frecvent întâlnită este cea în care părintele plătitor nu are contract de muncă sau declară venituri foarte mici. Pentru a evita abuzurile, instanța poate calcula pensia raportându-se la salariul minim pe economie, chiar dacă persoana declară venit zero.
Dacă părintele lucrează în străinătate
Instanța va lua în calcul venitul obținut în țara respectivă. Părintele este obligat să prezinte dovezi reale despre veniturile din străinătate (fluturași de salariu, contract, extrase bancare etc.). Dacă nu prezintă, instanța poate presupune un venit echivalent cu salariul mediu sau minim din statul respectiv.
Actualizarea pensiei alimentare
Pensia alimentară poate fi:
- indexată cu inflația (unele instanțe dispun automat această actualizare);
- modificată dacă se schimbă semnificativ situația financiară a unuia dintre părinți sau nevoile copilului.
Neplata pensiei alimentare: consecințe legale și financiare
Neplata pensiei alimentare nu este doar o problemă morală, ci și una juridică. Legislația românească protejează drepturile copilului și sancționează sever părintele care nu-și îndeplinește obligația.
Întârzieri și penalități
Dacă părintele nu plătește pensia la termen:
- se acumulează sume restante;
- se pot adăuga penalități și dobânzi;
- părintele creditor poate solicita în instanță reîntregirea sumelor datorate.
Pensia alimentară restantă se poate recupera retroactiv pe ultimii 3 ani, conform legii.
Executare silită
Dacă plățile nu sunt făcute voluntar, părintele care are custodia copilului poate începe procedura de executare silită prin executor judecătoresc. Metodele includ:
- poprire pe salariu – cea mai des întâlnită;
- poprire pe conturi bancare;
- sechestru pe bunuri mobile sau imobile.
Angajatorul este obligat prin lege să rețină automat suma din salariu, iar refuzul constituie contravenție.
Dosar penal pentru abandon de familie
Dacă părintele nu plătește pensia alimentară mai mult de 3 luni, fapta devine infracțiune:
- se numește abandon de familie;
- se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală.
În practică, instanța poate suspenda pedeapsa dacă părintele achită integral restanțele.
Consecințe suplimentare ale neplății pensiei alimentare
Refuzul sistematic de a plăti pensia alimentară poate duce la:
- limitarea sau modificarea programului de vizitare;
- afectarea cererilor viitoare privind custodia;
- dificultăți în obținerea unor avize sau acte oficiale;
- înscrierea în evidențe juridice ca rău-platnic.
Ce poate face părintele care nu își mai permite suma stabilită
Sursa foto: Shutterstock
Există situații în care părintele plătitor trece prin probleme financiare reale. Legea oferă soluții, dar foarte puțini le cunosc. Dacă venitul părintelui scade considerabil (pierdere loc de muncă, reducere salarială, boală), acesta poate depune o cerere de modificare a pensiei alimentare. Cererea se depune la instanță, iar până la pronunțarea unei decizii noi, părintele este obligat să plătească suma actuală.
Este important de reținut:
- nu se poate modifica suma „prin acord verbal” între părinți;
- executorul, avocatul, poliția sau angajatorul nu pot reduce pensia;
- doar instanța are această competență.
În schimb, dacă nevoile copilului cresc (școală, activități suplimentare, probleme medicale), părintele beneficiar poate solicita majorarea pensiei.
Cum îți protejezi drepturile în raport cu pensia alimentară
Atât părintele plătitor, cât și părintele beneficiar, au drepturi și obligații. Iată câteva strategii pentru a evita conflictele și pentru a rămâne în limitele legii.
Părintele beneficiar ar trebui să:
- păstreze dovezile plăților primite;
- ceară executare silită dacă nu primește banii;
- se adreseze poliției dacă neplata depășește 3 luni.
Părintele plătitor ar trebui să:
- efectueze plățile prin mijloace care pot fi dovedite (transfer bancar, ordin de plată);
- notifice instanța dacă situația financiară s-a schimbat;
- evite înțelegerile verbale neoficiale, care nu au valoare juridică.
Întrebări frecvente despre pensia alimentară
Cine stabilește pensia alimentară?
Pensia alimentară poate fi stabilită fie prin acord amiabil între părinți (în fața notarului, mediatorului sau în cadrul unui acord parental), fie prin hotărâre judecătorească atunci când părinții nu ajung la o înțelegere. În toate cazurile, cuantumul final trebuie să respecte limitele prevăzute de lege și să țină cont de interesul superior al copilului.
Se poate modifica pensia alimentară în timp?
Da. Pensia alimentară poate fi majorată sau diminuată dacă s-au schimbat circumstanțele care au stat la baza stabilirii ei: veniturile părintelui plătitor au scăzut, nevoile copilului au crescut, au apărut cheltuieli medicale suplimentare, copilul se află în altă formă de școlarizare etc. Modificarea se poate face doar prin instanță, nu prin acord verbal.
Ce se întâmplă dacă părintele plătește doar o parte din sumă?
Plata parțială nu elimină obligația restului de sumă. Diferența rămâne datorată și poate fi recuperată prin executare silită, împreună cu eventuale penalități. Instanța poate dispune recuperarea restanțelor pe ultimii 3 ani.
Ce venituri sunt luate în calcul pentru pensia alimentară?
Se iau în calcul toate veniturile nete ale părintelui: salarii, venituri din activități independente, venituri din chirii, drepturi de autor, PFA, SRL, indemnizații, pensii etc. Veniturile ocazionale sau sporadice nu sunt incluse.
Părintele plătitor poate evita plata dacă nu are un loc de muncă?
Nu. În lipsa unui venit oficial, instanța poate calcula pensia alimentară raportându-se la salariul minim pe economie, pentru a împiedica abuzurile. Obligația rămâne valabilă chiar și pentru părinții fără contract de muncă sau care lucrează „la negru”.
Se poate refuza pensia alimentară?
Părintele care are custodia copilului nu poate renunța legal la pensia alimentară, pentru că aceasta aparține copilului și nu adultului. Orice renunțare ar încălca drepturile copilului și nu ar avea valoare juridică în instanță.
Pensia alimentară poate fi plătită în natură?
De regulă, pensia alimentară se plătește în bani, lunar. Plata în natură (alimente, haine, rechizite) este acceptată doar dacă există un acord clar și oficial între părinți sau dacă instanța stabilește această modalitate. Altfel, astfel de plăți nu sunt recunoscute ca executare a obligației.
Cum pot dovedi că am plătit pensia alimentară?
Cel mai recomandat este ca plata să se facă prin transfer bancar, astfel încât să existe dovezi clare: extrase, ordine de plată, chitanțe. Plățile cash sunt dificil de dovedit și pot duce la litigii.
Cum procedez dacă părintele nu plătește timp de 3 luni?
Poți iniția două proceduri distincte:
- executare silită, pentru recuperarea sumelor datorate;
- plângere penală pentru abandon de familie, întrucât neplata mai mult de 3 luni reprezintă infracțiune.
Ambele pot fi derulate în același timp.
Se poate plăti pensia alimentară direct copilului?
Nu. Chiar dacă minorul este adolescent sau major peste 18 ani dar încă în perioada de studii, plata se face către reprezentantul legal. În cazul tinerilor majori aflați în continuarea studiilor, direct către ei doar dacă instanța sau actele oficiale prevăd acest lucru.
Când încetează obligația de plată a pensiei alimentare?
Pensia alimentară încetează, de regulă, la împlinirea vârstei de 18 ani. Totuși, dacă minorul continuă studiile (liceu, facultate), părintele poate fi obligat să plătească pensia alimentară până la 26 de ani, dacă tânărul nu își poate acoperi singur cheltuielile.
Ce fac dacă părintele obligat lucrează în străinătate?
Procedurile de stabilire și executare a pensiei alimentare sunt valabile și pentru părinții care lucrează în străinătate. Instanța poate lua în calcul veniturile obținute în altă țară, iar executarea silită se poate face prin proceduri europene și internaționale specifice.
Pensia alimentară este o obligație legală, morală și socială, esențială pentru bunăstarea copilului. Modul de calcul este clar stabilit de lege, iar instanța are rolul de a adapta suma la nevoile copilului și la posibilitățile reale ale părintelui. Neplata poate duce la sancțiuni severe, iar părinții trebuie să trateze această obligație cu maximă responsabilitate.
Autor: Andreea Oancea
15 January 2026
