Chiar dacă nu ai avut niciodată probleme semnificative de sănătate și nu ai fost nevoit să stai acasă din cauza unei probleme medicale, nu exclude posibilitatea de a fi nevoit să faci asta, fie și pe fondul unei perioade în care oboseala acută care te face să ai nevoie de câteva zile în care să îți recapeți energia. Află în ce condiții poți solicita un astfel de concediu, de câte feluri este, cum poți să-l prelungești și câți bani poți lua atunci când ești în concediu medical.
Ce vei afla:
- Cine poate beneficia de concediu medical
- Cine are dreptul de a elibera adeverința de concediu medical
- Tipuri de concediu medical
- Coduri concedii medicale – ce este codul de diagnostic și cum se calculează indemnizația în funcție de el
- Calcul concediu medical 2021 – cine plătește concediul medical
- Care este durata concediului medical
- Cum se prelungește concediul medical și ce acte sunt necesare
Toți angajații din România au dreptul la concediu medical, iar compania este obligată prin lege să acorde acest drept. Concediile medicale pot fi de diferite tipuri, iar angajatorii sau persoanele din departamentul de Resurse Umane trebuie să le cunoască în amănunt, deoarece diferă modul în care este plătit angajatul pe durata acestui concediu.
Dar până să ajungi la responsabili, e bine să știi care îți sunt drepturile și cum poți să beneficiezi de ele. Pentru asta, am adunat în acest articol ce trebuie să știi despre concediul medical, ca angajat, atunci când apare această nevoie.
Cine poate beneficia de concediu medical
Orice tip de concediu medical este plătit, iar plata acestora este reglementată prin Ordonanța de urgență 158/2005, care este în vigoare de la 1 ianuarie 2006. Aceasta a suferit modificări importante la sfârșitul lui 2017, care au avut impact în calculul indemnizațiilor, iar la începutul lui 2018 a fost modificată din nou.
Schimbările care au apărut în februarie, anul acesta, se referă la stagiul minim de cotizare și la bazele de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii. Astfel, la sfârșitul lui 2017, Ordonanța de urgență 99/2017 prevedea un stagiu minim de cotizare pentru acordarea dreptului la concediul medical de 6 luni din ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical, majorat de la 22 de zile, cum era prevăzut până la acel moment.
În plus, dreptul la concediul medical este condiționat de plata contribuției asigurării de muncă, destinată fondului din care se plătesc aceste indemnizații. Tot cu această ocazie a fost reglementat și modul de calcul al indemnizațiilor de concediu medical în cazul lucrului în ture al salariaților, dar și eliberarea certificatelor de concediu medical în format electronic.
Legea spune că persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații în sistemul de asigurări sociale de sănătate au dreptul la concedii medicale și la plata indemnizației corespunzătoare acestora pe perioada în care au domiciliul în România, dacă îndeplinesc următoarele condiții:
- desfășoară activității pe bază de contract individual de muncă sau pe baza raportului de serviciu sau a unui act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte
- beneficiază de drepturi bănești lunare care sunt suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj
De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care nu se află în una dintre situațiile descrise mai sus, dar sunt:
- administratori sau manageri care au încheiat un contract de administrare sau de management;
- membrii unei asociații familiale;
- persoanele autorizate să desfășoare activități independente;
- persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații
Un alt document de interes în contextul concediului medical este Ordinul nr. 1.398/729/2021. Acest act normativ a introdus un nou mod de acordare a certificatului de concediu medical pentru incapacitatea temporară de muncă pentru afecțiuni obișnuite. Documentul prevede monitorizarea și evaluarea pacienților printr-un plan de urmărire a evoluției bolii.
Conform acestui act legislativ concediul medical pentru fiecare episod al bolii trebuie să se acorde în cel puțin două etape pentru a permite recuperarea și reinserția în câmpul muncii.
În prima etapă medicul de familie poate acorda maximum patru zile de concediu medical, cu încadrare de maximum șapte zile pentru un episod de boală respectiv 28 de zile pe an.
Prin comparație, medicul specialist din ambulatoriu poate acorda maximum 15 zile, în prima etapă și maximum 30/31 de zile pe lună, cu un maxim de 90 de zile pe an. În cazul în care prima etapă a concediului medical se încheie într-o zi nelucrătoare, certificatul va fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează.
Dacă asiguratul nu se poate deplasa până la medic, acesta poate acorda consultații la domiciliu sau la distanță.
În situația în care după prima etapă a concediului medical persoana se simte mai bine nu se va mai acorda o a doua etapă.
Excepție de la monitorizare și evaluare prin plan de urmărire a evoluției bolii fac persoanele cu boli cardiovasculare, tuberculoză, neoplazii, SIDA, urgențe medico-chirurgicale, boli contagioase din grupa A precum și boli pentru care este necesară izolarea.
În plus, concediul medical pentru maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav și concediul pentru risc maternal pot fi acordate într-o singură etapă, fără a mai fi nevoie de un plan de urmărire a evoluției bolii.
Dacă starea de sănătate nu se ameliorează după prima etapă în cazul celor care ies din spital, medicul de familie poate extinde concediul medical, la recomandarea medicului curant din spital, cu până la șapte zile calendaristice, fără a mai fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluției bolii.
În fine, persoanele care se deplasează în zone cu risc epidemiologic sau biologic, deși aceste lucruri erau cunoscute înainte de călătorie, la întoarcerea în țară pot beneficia de concediul medical de carantină de cinci zile și de o indemnizație suportată din bugetul FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate). Anterior, se oferea concediu și indemnizație pe o perioadă de 14 zile.
Aceste reglementări introduse prin Ordinul nr. 1.398/729/2021 au intrat în vigoare la data de 1 august 2021.
Cine are dreptul de a elibera adeverința de concediu medical
Certificatul de concediu medical poate fi eliberat de către orice medic cu autorizație de liberă practică valabilă, care a încheiat o convenție în acest sens cu una din casele de asigurări de sănătate și care are în îngrijire bolnavul sau de către medicii din policlinici și spitale. Este obligatorie completarea numărului convenției pe certificatul de concediu medical.
Medicul de familie, primar sau specialist din policlinici și spitale poate elibera certificatul de concediu medical pe baza diagnosticului și a adeverinței pentru eliberarea de concedii medicale completată de către angajator. Acestea atestă calitatea de asigurat și detaliază situația concediilor medicale pe o perioadă de 12 luni anterioare lunii în care este necesară eliberarea certificatului de concediu medical. Singurele excepții de la această regulă sunt urgențele medico-chirurgicale și bolile infectocontagioase din grupa A (lista completă poate fi găsită aici), pentru care nu este necesar stagiul de cotizare. Medicul va elibera un certificat de concediu medical pe care va completa datele asiguratului, codul de indemnizație și Casa de Asigurări.
Angajatorul are obligația să îți elibereze o adeverință din care să rezulte numărul de zile de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă din ultimele 12 luni, în vederea acordării certificatului de concediu medical. Ai aici, consultativ, un model de adeverință necesar pentru eliberarea concediului medical. Nu ai nevoie, însă, de el – îl vei primi de la doctorul care te îngrijește.
Tipuri de concediu medical
Conform OUG nr. 158/2015, sunt 7 situații în care un angajat poate solicita concediu medical; le vom detalia în cele ce urmează:
- concediu pentru accidente de muncă și boli profesionale
- concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, datorată unor boli obișnuite sau unor accidente petrecute în afara muncii;
- concediu medical pentru risc maternal;
- concediu medical pentru sarcină și lăuzie;
- concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav;
- concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
- concediu medical pentru carantină.
- Concediu pentru accidente de muncă și boli profesionale
Dacă ai suferit un accident de muncă sau boli profesionale, beneficiezi de concediu și de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă. Perioada pentru care se acordă este de maximum 180 de zile într-un an, iar valoarea indemnizației este de 80% din media veniturilor salariale brute pe care le-ai obținut în cele șase luni anterioare accidentării sau apariției bolii profesionale sau de 100%, în cazul urgențelor medico-chirurgicale.
- Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, datorată unor boli obișnuite
Poate fi solicitat atunci când nu mai poți lucra din cauza unei boli obișnuite sau din cauza unui accident minor suferit în timpul liber. Acest tip de concediu de boală și indemnizația aferentă se pot acorda pentru cel mult 183 de zile, pe perioada unui an, dar pentru unele boli speciale, detaliate în acest articol durata este chiar mai mare. Indemnizația pentru incapacitatea temporară de muncă este 75% din salariul brut.
- Concediu pentru risc maternal
Gravidele, femeile care au născut recent sau cele care alăptează au dreptul la concediu pentru protecția sănătății și securității lor și a copilului, dacă jobul pe care îl au este unul cu risc. În această situație, angajatorii trebuie să modifice condițiile de muncă și/sau programul de lucru. Dacă acest lucru nu este posibil, angajatei aflate în această situație trebuie să i se ofere un alt post considerat fără riscuri (cu același salariu). Dacă nici aceasta varianta nu este posibilă, se acordă concediu de risc maternal. Valoarea indemnizației este 75% din baza de calcul și nu este necesar un stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de ea.
- Concediu medical pentru sarcină și lăuzie
Are 126 de zile calendaristice, cu o durată minimă obligatorie a concediului de lăuzie de 42 de zile calendaristice. Indemnizația este în valoare de 85% din venitul brut. Trebuie precizat faptul că acest concediu nu este același cu cel de creștere a copilului, folosit adesea sub numele de concediu de maternitate.
- Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav
Acest tip de concediu poate fi luat de către unul dintre părinți atunci când au un copil în vârstă de până la șapte ani, care se îmbolnăvește. În cazul părinților care au un copil cu handicap, acest tip de concediu se acordă până când acesta împlinește 18 ani, pentru afecțiuni diferite de cea care a cauzat handicapul. Singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească cei care vor să beneficieze de un astfel de concediu este să fi îndeplinit stagiul de cotizare necesar despre care am vorbit mai sus. Indemnizația reprezintă 85% din veniturile brute.
- Concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă
Pe lângă formele de concediu despre care am discutat mai sus, asigurații mai pot beneficia de concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă. Acestea se acordă sub formă de:
- concediu pentru reducerea timpului de lucru cu un sfert din durata normală: se acordă asiguraților care, din motive de sănătate, nu mai pot lucra durata de timp prevăzută în contract;
- concediu pentru carantină se acordă persoanelor cărora li se interzice munca din cauza unor boli contagioase;
- tratament balnear, care se acordă asiguraților care sunt în incapacitate temporară de muncă mai mult de 90 de zile.
7. Concediu medical pentru carantină
Concediul medical pentru carantină și indemnizația aferentă sunt reglementată prin Ordonanța de Guvern nr. 158/2005 cu modificările ulterioare inclusiv Ordinul Ministrului Sănătății nr. 15/1.311/2018 și Ordonanța de Urgență nr. 126/2020.
Potrivit acestor documente, concediul medical pentru carantină se acordă asiguraților cărora le este interzisă continuarea activității dacă sunt suspecți ai unor boli contagioase, pe toată durata stabilită prin certificatul eliberat de DSP. Acest certificat ajunge la medicul de familie sau la medicul specialist care eliberează un formular de concediu medical.
În cazul unei carantine, certificatul de concediu medical poate fi eliberat la o dată ulterioară, însă doar pentru luna în curs sau luna anterioară.
Pe de altă parte, durata concediului medical pentru carantină nu poate fi cumulată cu durata concediului medical pentru o altă afecțiune.
Dacă durata perioadei de carantină depășește 90 de zile nu mai este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Indemnizația pentru concediul medical pentru carantină este de 75% din baza de calcul stabilită conform legii și este suportată de către FNUASS.
Coduri concedii medicale – ce este codul de diagnostic și cum se calculează indemnizația în funcție de el
Codul de diagnostic apare pe certificatul eliberat de medic și, în funcție de acesta primești pe durata concediului un anumit procent din salariul tău brut. În lista de mai jos am strâns codurile de concedii medicale plătite în funcție de diagnostic, dar șiprocentul din venitul brut care se plătește ca indemnizație în cazul fiecăruia:
| COD DE DIAGNOSTIC | TIP BOALA | PROCENT DIN VENIT BRUT |
| 01 | Boală obișnuită | 75% |
| 02 | Accident în timpul deplasării la sau de la locul de munca | între 80 și 100% |
| 03 | Accident de muncă | între 80 și 100% |
| 04 | Boală profesională | între 80 și 100% |
| 05 | Boală infectocontagioasă din grupa A | 100% |
| 06 | Urgență medico-chirurgicală | 100% |
| 07 | Carantină – 75% | 75% |
| 08 | Sarcină și lăuzie | 85% |
| 09 | Îngrijire copil bolnav în vârstă de până la șapte ani sau copil cu handicap, pentru afecțiuni diferite față de cele care au cauzat handicapul, până la împlinirea vârstei de 18 ani | 85% |
| 10 | Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru | fără a depăși 25% din baza de calcul |
| 11 | Trecerea temporara în altă muncă | fără a depăși 25% din baza de calcul |
| 12 | Tuberculoză | 100% |
| 13 | Boală cardiovasculară | 75% |
| 14 | Neoplazii, SIDA | 100% |
| 15 | Risc maternal | 75% |
Concediul medical se impozitează cu 10% impozit pe venit, însă sunt exceptate de la impozitare concediile medicale cu cod 08 (sarcină și lăuzie), 09 (îngrijire copil bolnav în vârstă de până la șapte ani sau copil cu handicap, pentru afecțiuni diferite față de cele care au cauzat handicapul, până la împlinirea vârstei de 18 ani) și 15 (risc maternal). Pentru restul concediilor medicale se suportă impozit pe venit de 10%.
Calcul concediu medical 2021 – cine plătește concediul medical
Ce e important de reținut referitor la cum se plătește concediul medical este faptul că plata diferă față de în funcție de diagnostic. Baza de calcul se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Suma pe baza căreia se calculează indemnizația nu trebuie să depășească 12 salarii minime brute pe țară, lunar.
Angajatorul plătește suma aferentă zilelor lucrătoare din primele cinci zile calendaristice de concediu medical, restul sumei fiind suportată de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). În cazul în care angajatorul își suspendă/încetează activitatea, nu trebuie să îți faci griji, pentru că plata concediului medical va fi preluată de către Casa teritorială de sănătate.
Sumele plătite integral din FNUASS sunt cele pentru:
- indemnizația de maternitate
- indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav
- indemnizația de risc maternal
- indemnizația pentru reducerea timpului de muncă
- indemnizația pentru carantină
Care este durata concediului medical
Medicii de familie pot acorda certificate de concediu medical cu durata de 1 până la 14 zile, în una sau mai multe etape, dar concediul medical se poate prelungi la recomandarea medicilor specialiști sau primari din ambulatoriu sau din spital, în etape succesive de maximum 31 de zile, până la un total de 90 de zile calendaristice pe parcursul unui an, calculata de la prima zi de boală.
Perioada maximă în ceea ce privește zilele de concediul medical pe an este de 180 de zile calendaristice, calculat de la prima zi de îmbolnăvire. Din a 91-a zi calendaristică, concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile doar cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Există câteva afecțiuni pentru care durata concediilor medicale este mai mare și despre care este bine să știi. Ai dreptul la:
- un an în ultimii doi ani pentru tuberculoza pulmonară și unele afecțiuni cardiovasculare
- un an cu drept de prelungire până la un an și jumătate în ultimii doi ani, pentru tuberculoza meningeală, peritoneală și urogenitală, a glandelor suprarenale, SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii
- un an și jumătate, în ultimii doi ani, pentru tuberculoza pulmonară operată și osteoarticulară
Cum se prelungește concediul medical și ce acte sunt necesare
Concediu medical se poate prelungi dacă afecțiunea se menține, dar trebuie să ai grijă ca pe certificatul medical să fie scris în continuare același cod de diagnostic. Certificatul medical care va determina prelungirea concediului medical trebuie să aibă pe el și seria și numărul certificatului inițial. Indemnizația pentru concediul în continuare se calculează pornind de la media zilnică a certificatului medical inițial.
Actele de care ai nevoie pentru prelungirea concediului medical:
- Adeverință de salariat pe care să fie precizat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni. Ai aici un model de adeverință pentru eliberarea de concedii medicale.
- Copie dupa concediu medical inițial
- Bilet de trimitere de la medicul de familie
Pentru prelungirea concediului medical, trebuie să te prezinți la medicul curant cu cel puțin 24 de ore înainte de expirarea acestuia.
Este bine de știut că în cazul concedierii, fie ea colectivă sau individuală, dar și în cazul demisiei, pe durata concediului medical se suspendă preavizul și se reia după terminarea concediului medical. În situația în care te afli în concediu medical la data încetării contractului pe perioadă determinată, contractul individual nu se va prelungi, iar concediul medical rămas de efectuat la data încetării contractului va fi preluat pentru plată de către Casa de Asigurări de Sănătate.
Sperăm să nu fii nevoit să îți iei concediu medical, dar, dacă vei fi pus în această situație, ai în acest material toate informațiile de care ai nevoie. Ține-l la îndemână, pentru orice eventualitate.
Sursa foto: Shutterstock