Clauza de confidențialitate – ce este, ce legislație se aplică, ce trebuie să știi despre ea

Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas

Prezentam în unul dintre articolele anterioare, că orice contract individual de muncă (CMI) poate avea mai multe clauze, unele obligatorii, reglementate prin lege, altele, fiind clauze aleatorii. Dacă primele țin mai mult de identitatea părților, locul de muncă, posibilitatea ca salariatul să muncească în alte locuri, criteriile de evaluare a activității profesionale, durata contractului și alte astfel de informații, clauzele facultative pot fi: clauza de neconcurență, clauza de confidențialitate, clauza de mobilitate, clauza de formare profesională, clauza de proprietate intelectuală, clauza de obiectiv. Așadar, clauza de confidențialitate nu se înscrie pe lista clauzelor obligatorii, ci este una specifică, având anumite caracteristici despre care discutăm în acest articol. 

Unde sunt incluse clauzele de confidențialitate
Ce obligații are angajatul
Care sunt obligațiile angajatorului
Ce poate aduce nerespectarea clauzei de confidențialitate

Unde sunt incluse clauzele de confidențialitate

Conform, articolului 26 din Codul Muncii, „prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă”. 

Citește și: Codul muncii: tot ce trebuie sa stii despre drepturile si obligatiile tale, in calitate de angajat

Dat fiind faptul că legea nu include clauza de confidențialitate pe lista celor obligatorii, ea trebuie expres inserată în contractul individual de muncă. Astfel, presupune existența acordului de voință al salariatului.

Chiar dacă anumite clauze de confidențialitate pot fi integrate și în regulamentele interne sau în contractele colective de muncă, acestea au un caracter general. De aceea, pentru a fi eficiente, acestea trebuie să fie integrate ca anexă a contractului individual de muncă sau ca act adițional și trebuie să conțină detalii despre: 

1. Informațiile considerate a fi confidențiale și care nu, care sunt excepțiile;
2. Modalitatea în care informațiile pot fi dezvăluite;
3. Sancțiunile care se aplică în cazul nerespectării angajamentului.

Astfel, recomandat este ca angajatorii să particularizeze clauzele, menționând expres, complet și implicit care sunt categoriile de informații pe care angajații nu trebuie să le dea mai departe sau să le utilizeze în interes personal. 

Ce obligații are angajatul

Motivul pentru care se apelează la aceste clauze este dat de faptul că firmele utilizează în desfășurarea activității lor o serie de informații, care, dacă ar fi dezvăluite, le-ar putea produce prejudicii pe termen scurt, mediu sau lung. De aceea, în unele cazuri, angajații au obligația de a nu divulga informații importante pe care le-au luat la cunoștință pe parcursul activităților desfășurate în cadrul firmei, de exemplu: 

• date cu caracter personal despre clienți, cerințele acestora, baza de date a clienților;
• detalii despre salariaţii şi funcţionarii superiori;
• detalii despre remunerarea angajaților, precum şi alte beneficii;
• informații despre furnizorii, agenţii şi distribuitorii şi condiţiile de afaceri ale acestora;
• informaţii privind activităţile de cercetare, invenţiile, procesele secrete care au loc în cadrul firmei;  
• secrete comerciale;
• planuri de marketing ale firmei, precum și planuri de afaceri sau strategice;
• preţuri practicate şi condiţii de afaceri cu clienţii;
• informaţii sau rezultate financiare ale firmei, clienților sau furnizorilor. 

De asemenea, clauzele de confidențialitate pot fi:

• clauzele prin care angajatul este obligat să păstreze confidențiale informațiile pe parcursul contractului individual de muncă;
• clauze prin care angajatul trebuie să țină secret anumite informații dobândite în cadrul firmei, chiar și după încetarea contractului individual de muncă. Însă, pentru a produce efecte după momentul încetării contractului, trebuie obligatoriu ca ea să preexiste acestui moment.

Cu alte cuvinte, confidențialitatea pe care salariatul trebuie să o respectate are legătură cu natura sarcinilor de serviciu pentru care a fost angajat. 

Care sunt obligațiile angajatorului

Spre deosebire de clauza de neconcurență, în care angajatului i se poate interzice să desfăşoare anumite activități pentru firmele concurente (după terminarea contractului) și în care angajatorul are obligația să plătească o indemnizație de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute din ultimele şase luni, nu la fel putem discuta și despre clauza de confidențialitate. Astfel, angajatorul nu are obligația de a plăti vreo indemnizație salariatului, clauza făcând referire mai mult către obligația angajatului. 

Ce poate aduce nerespectarea clauzei de confidențialitate

Așadar, ținând cont de concurența de pe piața economică și modul rapid în care circulă informațiile, mai ales în mediul online, astfel de clauze de confidențialitate sunt tot mai întâlnite în contractele individuale de muncă. De aceea, ca angajat, înainte de a semna un contract care deține astfel de clauze, important este să urmărești dacă sunt precizate exact tipurile de informații confidențiale și dacă poți negocia condițiile clauzei de confidențialitate. 

De asemenea, pune cât mai multe întrebări și informează-te exact cu privire la drepturile și obligațiile tale. Întreabă cine mai are acces la aceste informații și care sunt exact sancțiunile care se aplică în cazul nerespectării clauzelor. Ceea ce vrei, în principal, este să fii cât mai informat, să știi „în ce te bagi”, pentru cât timp și să eviți eventualele abuzuri. 

Dacă ești în căutarea unui nou job, fie în țară sau în străinătate, intră pe olx.ro și află mai multe detalii despre ofertele actuale. 

Sursa foto: Shutterstock

Autor: Sorina Priceputu and Alves Lucas
17 February 2020