Activitatea de freelancer: cadru legal, joburi și beneficii

Autor: Andreea Oancea

Dacă îți dorești să ai un program de muncă flexibil, să nu ai șefi, să poți lucra de oriunde, de pe o plajă cu nisip fin sau, poate, dintr-o cabană montană, una dintre cele mai bune opțiuni este freelancingul. Mai jos, poți afla mai multe despre ce înseamnă să fii un freelancer, de la legislația care îți protejează drepturile la taxele pe care le plătești, declarațiile care trebuie completate și la ce câștiguri te poți aștepta.

Cadru legislativ

În primul rând, nu există o lege care să reglementeze în mod expres activitatea de freelancer. Totuși, în Codul Fiscal întâlnim un capitol intitulat „Venituri din activități independente”, care reglementează acele venituri obținute din munca de liber-profesionist.

Mai mult, pentru a putea fi plătit în calitate de freelancer, este necesar să fii autorizat pentru activitatea realizată. Acest lucru este posibil, dacă deții o firmă (SRL), dacă te-ai înregistrat ca PFA (persoană fizică autorizată), PFI (persoană fizică independentă), ai încheiat un contract de colaborare sau te încadrezi într-o profesie liberală, reglementată prin legi speciale.

Ce este un freelancer

Un freelancer sau liber-profesionist, așa cum este numit în limba română, este un termen care definește un specialist (într-un anumit domeniu) ce lucrează pentru diverși clienți, fără a fi angajat prin contract individual de muncă la o firmă. Există freelanceri full time sau persoane care întreprind astfel de activități în timpul liber, pe lângă locul de muncă, în funcție deaptitudini și calificări profesionale.

Activitățile de freelancing sunt destul de căutate, iar trendul este în creștere. Cele mai multe proiecte sunt în domenii precum IT, marketing sau publicitate. Mai jos sunt câteva dintre cele mai căutate joburi:

• Web designer;
• Web developer;
• Content writer;
• Copywriter;
• Traducător;
• Specialist în HTML5 Development, PHP, Javascript;
• Editor foto-video.

În funcție de abilități și de cunoștințe, poți avea clienți atât din România, cât și din întreaga lume. Astfel, dacă știi limba engleză sau alte limbi străine, vei avea un avantaj.

👉 Dacă ești în căutarea unui nouloc de muncă, OLX te ajută să îl găsești pe cel potrivit pentru tine. Descoperă aici sute de joburi la care poți aplica simplu și rapid, astfel încât din candidat, să devii proaspăt angajat.

Ce taxe plătești ca freelancer

Dacă lucrezi ca freelancer, ai un tratament fiscal diferit de angajații unei firme. Cum spuneam mai sus, cele mai comune forme de lucru ca freelancer sunt SRL, PFA și PFI-ul. Despre taxele aferente fiecăreia poți citi mai jos.

Contribuții dacă ți-ai deschis firmă (SRL)

Dacă lucrezi ca freelancer și ai un SRL (societate cu răspundere limitată), va trebui să plătești următoarele taxe:

• 1% – impozit pe venit, dacă ai cel puțin un angajat;
• 3% – impozit pe venit, dacă nu ai salariați;
• 16% – impozit pe dividende.

Dacă ai angajați care dețin contract individual de muncă, va trebui să achiți contribuțiile aferente fiecărui salariat. CAS reprezintă 25% din salariul brut, iar CASS, 10% din salariul brut. Pe lângă acestea, trebuie plătite impozitul pe venit (10% din salariul brut) și contribuția pentru muncă, 2,25% din salariul brut, pentru fiecare angajat.

Mai mult, dacă ai o cifră de afaceri mai mare de 100.000 de euro pe an (aceasta se calculează pe 31 decembrie), impozitul pe profit va fi de 16%, începând cu primul trimestru după ce s-a depășit plafonul. În cazul în care depășești plafonul de 300.000 de lei pe an, apare obligativitatea înregistrării în scopuri de TVA.

Contribuții dacă lucrezi ca PFA

În cazul în care prestezi activități de freelancing ca PFA, vei plăti la stat următoarele taxe:

• 10% – impozit pe venit net (venituri – cheltuieli deductibile);
• 25% din venitul brut – CAS (asigurări sociale – pensie);
• 10% din venitul brut – CASS (asigurări sociale de sănătate).

CAS și CASS trebuie plătite doar dacă estimezi că vei obține venitul minim pe economie. Dacă te asiguri într-un sistem propriu de asigurări sociale, ești scutit de la plata CAS.

SRL vs PFA

Pentru a înființa un PFA, este nevoie de mai puține acte și ia mai puțin timp decât deschiderea unei firme. Totul durează aproximativ 10 zile.

Mai mult, costurile de înființare diferă mult. În cazul unui PFA, nu există taxe de înființare la Registrul Comerțului, însă trebuie să plătești taxe notariale. Pentru înființarea unui SRL, ai de plătit taxă pentru înscrierea în Registrul Comerțului, taxe notariale și capitalul social minim, 200 de lei.

Într-un SRL, ai acces la bani lunar și vei plăti taxe aferente salariilor, dacă ai angajați, și dividende. Ca PFA, te poți bucura de bani în aceeași zi în care îți intră în cont. În ambele cazuri, este nevoie să ții contabilitatea. Dacă în cazul PFA-ului, te poți ocupa singur de acest aspect, pentru un SRL, este nevoie de un contract cu o firmă de contabilitate.

În cazul unui PFA, lipsește plata dividendelor. La un SRL, trebuie să plătești impozit pe dividende, pentru a putea avea acces la profit. Ca PFA, poți beneficia de deducerea unor cheltuieli legate de business, așa cum sunt chiria, cheltuielile cu transportul public, abonamentul la internet și telefon, licențele IT. În fine, închiderea unui PFA urmează o procedură simplificată, prin comparație cu dizolvarea unui SRL.

Contribuții dacă lucrezi ca PFI

PFI (persoana fizică independentă) este o subcategorie a PFA-ului și constă în acele profesii liberale, desfășurate în mod independent. Articolul nr. 67 din Codul Fiscal definește veniturile obținute din profesiile liberale drept acele venituri obținute din prestarea unor servicii în „domeniile științific, literar, artistic, educativ, de către medici, avocați, contabili, auditori financiari, arhitecți, traducători, sportivi”.

Ca PFI, vei plăti următoarele taxe la stat:

• 16% – impozit pe venituri din activități independente;
• 10% – CASS;
• 25% – CAS.

Contabilitatea se realizează în partidă simplă, similar PFA-ului. Totuși, spre deosebire de PFA, ca PFI nu vei plăti impozitul pentru venituri în avans.

Sursa foto: Shutterstock

Ce declarații trebuie completate, dacă ești freelancer

Indiferent dacă ai ales să deschizi o firmă, un PFA sau un PFI, va trebui să completezi câteva declarații, pe care le vei depune la ANAF.

Declaraţia Unică (formularul 212)

• este documentul principal pentru declararea veniturilor obţinute ca freelancer – fie că sunt din activităţi independente, drepturi de autor, investiţii, chirii sau alte surse
• în cazul închiderii PFA-ului în cursul anului, declaraţia se depune până la 25 mai a anului următor
• formularul acoperă impozitul pe venit (10 %), eventualele contribuţii sociale (CAS, CASS), plus alte surse precum criptomonede, premii etc.

Contribuţii sociale – CAS şi CASS

• impozit pe venit: 10 % aplicat asupra venitului net (venituri brute minus cheltuieli deductibile)
• CASS (contribuția pentru sănătate):
  • dacă venitul net anual < 24.300 lei: opțional sau o sumă minimă (ex. 2.430 lei/an)
  • între 24.300 și 243.000 lei: 10 % din venitul net.
  • peste 243.000 lei: plafon de 24.300 lei/an
• CAS (pensii): calculat în funcţie de două praguri anuale – echivalentul a 12 salarii minime (48.600 lei → CAS 12.150 lei) sau 24 salarii (97.200 lei → CAS 24.300 lei)

Formularul 070 – înregistrare fiscală pentru PFA-uri

• dacă îţi începi activitatea ca freelancer, trebuie să depui formularul 070 pentru înregistrare, menţiuni sau radiere de activitate economică independentă
• alături de acesta, pot fi necesare și formularele 010, 020 etc., după situaţia specifică a contribuabilului

Alte situaţii – TVA și adaptări fiscale

Dacă depășeşti plafonul de scutire TVA (395.000 RON în 2025), devii plătitor de TVA. În plus, dacă depăşeşti 4,5 milioane RON cifră de afaceri, treci din regim TVA la încasare în regim normal de TVA . Totodată, pentru facturile emise în 2025, se aplică în continuare obligativitatea e‑Factura şi extinderea sa la tranzacţiile către persoane fizice.

Ca freelancer în România, trebuie în primul rând să completezi Declarația Unică pentru veniturile din anul precedent. Apoi, dacă îţi deschizi PFA-ul, vei folosi și formularul 070 pentru înregistrare. În plus, cu depășirea anumitor praguri de venit, devii plătitor de CAS/CASS și/sau TVA. Pentru facturi, respectă normele e‑Factura din 2025. Dacă ai situații particulare (de exemplu venituri din străinătate, asociere, activități multiple), consultă un contabil specializat, pentru clarificarea situației fiscale.

Sursa foto: Shutterstock

Avantaje și dezavantaje ale activității de freelancing

Munca de freelancer are avantaje și dezavantaje, ca orice formă de activitate profesională. Depinde de tine dacă avantajele justifică acceptarea dezavantajelor. Mai jos sunt principalele avantaje ale activității de freelancing:

• Nu ai șef sau ești propriul tău șef, în funcție de cum vezi lucrurile – acesta este principalul motiv pentru care multă lume renunță la un loc de muncă dintr-o firmă, pentru a lucra pe cont propriu. Din postura de freelancer, tu decizi ce clienți să alegi și ce proiecte ți se potrivesc;
• Ai un program de muncă flexibil – un alt motiv, pentru a renunța la jobul dintr-o companie, este programul rigid. Ca freelancer, poți lucra oricând îți dorești, în funcție de modul în care îți organizezi timpul, de celelalte activități pe care le planifici în restul zilei și poate chiar de inspirație. Dacă îți dorești să ai mai mult timp pentru hobby-uri sau familie, aceasta reprezintă soluția ideală;
• Ai libertatea de a alege ce ți se potrivește – într-o firmă mare, fiecare persoană are sarcinile sale, iar obiectivele firmei devin, indiferent că îți dorești sau nu, și obiectivele tale. În postura de freelancer, îți poți alege clienții în funcție de abilități și preferințe;
• Poți lucra de oriunde – dacă îți dorești să lucrezi de acasă, dintr-o cafenea sau chiar din vacanță, poți face acest lucru; ca freelancer, nu ești legat de un loc anume;
• Ai șanse să câștigi mai mult – într-o firmă, profitul se împarte la mai multe persoane, respectiv la patron, manageri și acționari. Dacă lucrezi ca freelancer, în afară de taxele pe care trebuie să le dai la stat, restul banilor rămân la tine.

Aceste avantaje sunt cu siguranță atractive, însă freelancingul are și un revers, respectiv dezavantajele. Acestea includ următoarele:

• Nesiguranța veniturilor – la început, vei găsi clienți destul de greu. Mai apoi, când devii cunoscut, este posibil să ai 2-3 luni cu proiecte constante, urmate de săptămâni în care nu găsești niciun proiect atractiv;
• Dificultăți în a deosebi viața profesională de cea personală – în freelancing, dacă lucrezi mult, ai șanse mai mari să-ți crească veniturile. Acest lucru îi determină pe unii să depășească programul de opt ore pe zi și astfel, să fie afectată viața de familie sau relația cu prietenii;
• Multe activități – o firmă are departament de vânzări, marketing, PR sau juridic. Dacă ești pe cont propriu, va trebui să te ocupi tu de toate aspectele acestea. Pe lângă munca propriu-zisă, va trebui să fii la curent cu schimbările legislative, să îți promovezi activitatea, să ții contabilitatea etc.;
• Absența beneficiilor jobului clasic – nu mai beneficiezi de concediu de odihnă plătit. Doar dacă ai angajați, aceștia se vor putea ocupa de partea ta, când tu ești plecat în vacanță. În acest caz, însă, va exista mai multă birocrație (de noi declarații și de plata unor noi contribuții la stat);
• Riscul de a nu fi plătit – acest lucru se întâmplă, din păcate. Este posibil ca plățile să întârzie sau să nu fii plătit deloc. De aceea, este vital să ai un contract cu fiecare client.

Cât câștigă un freelancer

Veniturile unui freelancer sunt variabile, deci nu putem vorbi despre un salariu fix, indiferent de domeniu. Totuși, veniturile per proiect depind de nivelul de experiență, de ce proiecte ai mai desfășurat pentru firma respectivă, de durata proiectului, precum și de complexitatea lui. Există, de asemenea, un alt criteriu pentru a alege sau respinge un proiect de lucru: plata. Aceasta poate fi la oră sau per proiect.

Plata la oră poate atrage după sine câteva riscuri. Clientul se poate implica mai mult, pentru a se asigura că totul merge bine și cât mai repede. Această grabă poate duce la rezultate de calitate slabă.

Mai mult, veniturile pot fi dificil de cuantificat, deoarece munca poate fi fragmentată, în funcție de orele lucrate.

De cealaltă parte, plata pe proiect este cea mai bună soluție. Suma și termenii contractului se stabilesc de la început. În plus, acest tip de plată include și alte activități, precum planificarea pașilor pe care îi ai de urmat. Un aspect important, în acest caz, este să stabilești de la început toate detaliile proiectului, termenele de lucru, suma pe care o vei primi, precum și momentul/momentele încasării.

Platforme de freelancing

Chiar dacă tu ești foarte priceput în domeniul tău, firmele nu au cum să știe de tine, dacă nu îți faci public statutul de freelancer, eventual, dacă nu îți creezi o strategie de brand personal. Mai jos, sunt câteva dintre cele mai cunoscute platforme de freelancing, pe care îți poți crea profilul și pe care poți aplica pentru proiecte:

• Upwork – pe această platformă există peste 1,5 milioane de clienți, inclusiv din România, unde poți găsi proiecte de scurtă sau lungă durată;
• Freelancer – se bazează pe competiția dintre utilizatorii care doresc să își promoveze abilitățile;
• 99Designs – așa cum îi spune și numele, este o platformă pentru persoanele care doresc să lucreze pe proiecte de design. Pentru fiecare proiect propus de clienți, persoane interesate încarcă un design conform cerințelor, urmând a fi ales cel care se potrivește cel mai mult nevoilor clientului;
• Peopleperhour – o platformă care include mai ales proiecte în domenii precum dezvoltarea web, designul grafic, SEO etc.;
• Fiverr – este o platformă pentru persoanele creative, care doresc proiecte de fotografie, design grafic, copywriting etc.;
• FreelanceIT – o platformă de freelancing, specializată pe proiecte IT din România.

Activitățile de freelancing încă nu au o lege a lor, deși, în ultimii ani, au existat propuneri de acte normative pentru a reglementa activități precum fotografia, blogging-ul sau vloggingul. Cu toate acestea, potrivit Codului Fiscal, sumele obținute intră în categoria veniturilor din activități independente. Principalele forme juridice la care poți apela sunt SRL-ul, PFA-ul sau PFI-ul, fiecare cu avantaje și dezavantaje.

Similar, activitatea de freelancing aduce oportunități precum programul flexibil și veniturile cu potențial, însă are neajunsuri precum numărul mare de activități, pe lângă munca propriu-zisă, absența beneficiilor reglementate prin Codul Muncii, dar și riscul de întârziere sau absență a plății.

Întrebări frecvente despre activitatea de freelancer

Ce înseamnă să fii freelancer?
Un freelancer este o persoană care lucrează pe cont propriu și oferă servicii pentru mai mulți clienți, de regulă pe bază de proiect sau colaborări pe termen scurt.

Care este cadrul legal pentru freelanceri în România?
Un freelancer poate activa legal prin PFA, SRL, contracte de drepturi de autor sau convenții civile, în funcție de domeniu și frecvența activității.

Este obligatoriu să am firmă ca freelancer?
Nu. Poți lucra și prin contracte de drepturi de autor, însă pentru activitate constantă și venituri regulate este recomandat să deschizi PFA sau SRL.

Ce tipuri de joburi se pot face ca freelancer?
Cele mai comune domenii sunt IT, design grafic, marketing digital, copywriting, traduceri, fotografie, consultanță și training.

Cum sunt impozitate veniturile unui freelancer?
Impozitarea depinde de forma de organizare: PFA plătește impozit pe venit și contribuții sociale, SRL are impozit pe microîntreprindere sau profit și dividende, iar drepturile de autor se impozitează direct la sursă.

Care sunt avantajele freelancing-ului?
Flexibilitate în program și loc de muncă, libertatea de a alege clienții și proiectele, posibilitatea de a lucra cu companii internaționale și control asupra veniturilor.

Care sunt dezavantajele freelancing-ului?
Lipsa unui venit fix garantat, necesitatea de a gestiona taxe și documente singur, instabilitate financiară la început și efort constant de a găsi clienți noi.

Cum pot găsi proiecte ca freelancer?
Prin platforme online (Upwork, Fiverr, Freelancer), rețele sociale și profesionale (LinkedIn), comunități de specialitate și recomandări directe de la clienți.

Activitatea de freelancer îți oferă libertate, flexibilitate și șansa de a-ți construi cariera pe propriile reguli. Totuși, este important să înțelegi cadrul legal, obligațiile fiscale și să alegi tipul de organizare potrivit pentru tine. Cu perseverență și organizare, freelancing-ul poate deveni nu doar o sursă de venit stabilă, ci și o experiență profesională plină de satisfacții.

Dacă te gândești să începi o carieră ca freelancer, informează-te bine, alege forma legală potrivită și începe să-ți construiești portofoliul. Înscrie-te pe platformele de freelancing, conectează-te cu potențiali clienți și fă primul pas spre independența profesională!

---

Autor: Andreea Oancea
30 September 2025