Autor: Vladimir Desliu
În contextul actual al pieței muncii din România, caracterizat de flexibilitate sporită, digitalizare și diversificarea formelor de muncă, un număr tot mai mare de salariați aleg să colaboreze cu mai mulți angajatori în paralel. Întrebarea „Câte contracte de muncă poți avea simultan?” nu mai este doar o curiozitate punctuală, ci un subiect cu implicații juridice, fiscale și organizatorice majore, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori și specialiști în resurse umane.
Odată cu modificările legislative recente și intensificarea colaborărilor part-time sau în regim de telemuncă, înțelegerea corectă a drepturilor și obligațiilor legate de cumulul de contracte devine esențială pentru evitarea conflictelor de muncă, a suprasolicitării angajaților și a eventualelor sancțiuni aplicate de autoritățile competente.
Cadrul legislativ pentru contracte de muncă în România
Află care sunt prevederile din cadrul legislativ aplicabil, limitele legale ale timpului de muncă, drepturile asociate fiecărui contract, posibilele incompatibilități sau restricții:
Numărul de contracte de muncă: fără limită legală
Conform legislației muncii în vigoare în România în 2025, nu există o limită legală privind numărul de contracte individuale de muncă pe care o persoană le poate avea încheiate simultan. Această prevedere este reglementată de art. 35 dinCodul Muncii, care stipulează clar că orice salariat are dreptul de a munci pentru mai mulți angajatori, în baza unor contracte individuale de muncă distincte, fără ca acest lucru să necesite acordul angajatorilor implicați.
Ce înseamnă acest lucru în practică?
Orice persoană poate:
- avea mai multe contracte de muncă la angajatori diferiți (de exemplu, un job full-time și unul part-time, sau două part-time în paralel);
- avea contracte multiple cu același angajator, atâta timp cât activitățile sunt diferite și nu se suprapun în ceea ce privește timpul de lucru;
- încheia contracte în formate diferite (normă întreagă, fracțiune de normă,telemuncă, muncă temporară, etc.), în funcție de tipul activității și disponibilitatea de timp.
Această flexibilitate oferă oportunități multiple de diversificare a veniturilor, dezvoltare profesională și colaborare în regim pluriactiv. În același timp, ea pune responsabilitatea pe umerii salariatului de a gestiona corect timpul de lucru și de a respecta prevederile legale privind repausul și sănătatea în muncă.
Aspecte de reținut pentru angajați și angajatori
- nu este necesar acordul angajatorului de bază pentru a încheia un alt contract, indiferent de numărul acestora.
- toate contractele trebuie înregistrate în Reges Online, de fiecare angajator în parte.
- salariatul este obligat să declare funcția de bază, acolo unde va beneficia de anumite drepturi salariale suplimentare (de exemplu: tichete de masă, deducere personală, concediu de odihnă principal etc.).
Programul de lucru și limita de ore
- la același angajator: toate contractele se cumulează în analiza timpului de muncă. Este obligatoriu să respecţi limita de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, și 12 ore de repaus zilnic;
- la angajatori diferiți: regimul orelor se aplică separat pentru fiecare contract, iar angajatul este responsabil de evitarea suprapunerilor.
De exemplu, un profesionist din domeniul IT poate lucra:
- full-time pentru o companie din București (contract pe normă întreagă, 8h/zi);
- part-time ca mentor în cadrul unui program educațional;
- și în paralel, ca freelancer în baza unui contract de colaborare în altă companie (inclusiv contract de muncă cu timp parțial).
Sursa foto: Shutterstock
Excepții și incompatibilități
Deși legislația muncii din România permite, în principiu, încheierea mai multor contracte individuale de muncă simultan, există situații expres prevăzute de lege sau impuse prin contracte individuale/colective în care acest cumul este restricționat sau chiar interzis. Acestea sunt cunoscute ca excepții sau incompatibilități legale, și trebuie analizate cu atenție atât de salariați, cât și de angajatori.
Anumite categorii profesionale se supun unor reglementări speciale care limitează dreptul de a deține mai multe funcții simultan. Acestea sunt de regulă funcții publice, funcții de conducere sau profesii reglementate.
- funcționarii publici: nu pot desfășura activități remunerate în alte instituții publice sau private, cu excepția activităților didactice, științifice, literare sau artistice (Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici);
- magistrații (judecători și procurori): au interdicție expresă de a desfășura alte activități profesionale remunerate, cu excepția celor didactice;
- militarii, polițiștii, angajații în structurile MAI și MApN: nu pot avea alte contracte de muncă în afara instituției în care sunt încadrați;
- parlamentarii și aleșii locali: au regimuri speciale de incompatibilitate și conflict de interese (Legea nr. 161/2003);
- medicii din sistemul public: pot lucra și în privat, însă cu respectarea unor condiții specifice privind programul și respectarea interesului public.
Incompatibilități contractuale
În afara restricțiilor legale, unele interdicții pot fi prevăzute direct în contractul individual de muncă, în contractele colective aplicabile, sau în regulamentele interne ale angajatorului.
Tipuri frecvente de clauze contractuale restrictive
- clauză de neconcurență – interzice salariatului să desfășoare activități la un alt angajator care are aceleași obiective de activitate sau este în competiție directă;
- clauză de fidelitate – impune obligația angajatului de a lucra exclusiv în interesul angajatorului, limitând colaborările externe;
- clauză de confidențialitate – poate restricționa partajarea de informații sau colaborarea cu entități similare, chiar dacă nu există concurență directă.
Clauzele restrictive trebuie să fie explicit menționate în contract și, în cazul clauzei de neconcurență, însoțite de o compensație financiară acordată salariatului.
Incompatibilități de natură etică sau organizațională
În anumite cazuri, chiar dacă nu există o interdicție legală expresă, cumulul de funcții poate genera:
- conflicte de interese (de exemplu, un angajat lucrează simultan la un furnizor și la un client);
- risc de utilizare incorectă a informațiilor confidențiale;
- scăderea randamentului profesional;
- probleme de imagine pentru angajator.
De aceea, în special în companiile multinaționale sau în industriile reglementate (IT, pharma, banking, legal), departamentele de HR pot include în politica internă norme suplimentare privind cumulul de funcții.
Drepturi aferente fiecărui contract de muncă
Pentru fiecare contract primești:
- salariul aferent;
- concediu de odihnă plătit;
- concediu medical plătit;
- contribuțiile sociale și impozitele se aplică individual contractului;
- tichetele de masă sunt acordate doar la locul considerat funcție de bază.
Sursa foto: Shutterstock
Cumulul de funcții: ce este, cum funcționează și ce trebuie să știi
Cumulul de funcții reprezintă situația în care o persoană fizică desfășoară simultan mai multe activități profesionale remunerate, în baza unor contracte individuale de muncă distincte, în cadrul aceleiași entități sau la angajatori diferiți.
Există două forme principale de cumul de funcții:
Cumul intern (la același angajator)
Angajatul încheie două sau mai multe contracte de muncă cu același angajator, pentru funcții diferite, având atribuții distincte și timp de muncă separat evidențiat pentru fiecare contract. De exemplu, un angajat poate lucra 8 ore/zi ca economist și alte 2 ore/zi ca formator intern, în cadrul aceleiași companii, dacă funcțiile sunt diferite și nu interferează.
Cumul extern (la angajatori diferiți)
Persoana este angajată în paralel la doi sau mai mulți angajatori, fiecare contract fiind înregistrat și executat separat. Nu este necesar acordul niciunui angajator, însă trebuie respectate limitele legale privind timpul de muncă și repausul zilnic/săptămânal.
Potrivit Codului Muncii (art. 35, alin. 1), orice persoană are dreptul de a cumula mai multe funcții, indiferent dacă sunt încheiate cu angajatori diferiți sau cu același angajator. Totuși, acest drept este condiționat de respectarea regimului timpului de muncă și de repaus:
- timpul de muncă săptămânal total nu poate depăși 48 de ore (inclusiv orele suplimentare), cu posibilitatea de prelungire la 60 de ore doar în condiții speciale, cu compensarea corespunzătoare.
- este obligatoriu un repaus zilnic de minimum 12 ore între două zile de muncă consecutive.
- se acordă repaus săptămânal de minimum 48 de ore, de regulă în zilele de sâmbătă și duminică.
Chiar dacă cumulul este legal permis, anumite condiții trebuie analizate atent:
- funcțiile trebuie să fie compatibile fizic și legal – de exemplu, nu se pot cumula funcții care se suprapun în program sau generează conflict de interese.
- pentru cumul intern, fiecare contract trebuie să aibă:
- funcție distinctă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România);
- program de lucru separat și evidențiat în Reges Online;
- fișă de post diferită.
- funcția de bază trebuie declarată de salariat (acolo unde beneficiază de deducere personală, tichete de masă, zile suplimentare de concediu etc.).
Cumulul de funcții este o opțiune legală în România, în 2025, și poate aduce multiple beneficii profesionale și financiare. Cu toate acestea, aplicarea sa necesită o înțelegere clară a cadrului legal, a limitărilor de timp și a obligațiilor contractuale. Atât angajații, cât și angajatorii trebuie să trateze cu responsabilitate această posibilitate, pentru a asigura respectarea drepturilor muncii și evitarea sancțiunilor.
Recomandări practice pentru angajați și angajatori
Gestionarea corectă a contractelor multiple presupune nu doar cunoașterea legislației, ci și aplicarea unor bune practici care să protejeze atât salariatul, cât și angajatorul. Iată câteva recomandări esențiale pentru a evita conflictele legale, suprasolicitarea și eventualele riscuri asociate cumulului de funcții sau al contractelor simultane.
Pentru angajați:
- citește cu atenție contractul de muncă și regulamentele interne – pot conține clauze care limitează colaborările externe;
- Informează-te despre statutul tău profesional – dacă ai o profesie reglementată, cere opinia unui jurist în dreptul muncii înainte de a încheia contracte multiple;
- evită conflictele de interese – alege colaborări care nu afectează direct imaginea sau interesele angajatorului principal.
Pentru angajatori:
- include clauze de neconcurență sau fidelitate, acolo unde este cazul – și asigură-te că sunt legale și aplicabile;
- informează salariații în perioada de onboarding cu privire la politica internă privind cumulul de funcții;
- verifică periodic Reges Online, pentru a identifica eventuale conflicte sau riscuri de dublă angajare.
Întrebări frecvente despre câte contracte de muncă poți avea în același timp
Pot avea mai multe contracte de muncă simultan?
Da, legislația muncii din România permite ca o persoană să aibă mai multe contracte de muncă, indiferent dacă sunt la normă întreagă sau parțială.
Există o limită de contracte de muncă?
Nu există o limită legală a numărului de contracte de muncă, atâta timp cât poți respecta programul stabilit pentru fiecare angajator.
Trebuie să informez angajatorii că am mai multe contracte?
Nu este obligatoriu să anunți angajatorii, cu excepția cazurilor în care există clauze de neconcurență sau restricții prevăzute în contract.
Pot avea două contracte de muncă cu normă întreagă?
Da, legea nu interzice, dar trebuie să ții cont că ambele presupun un program complet de lucru. În practică, este dificil de gestionat două norme întregi.
Cum se calculează contribuțiile și taxele dacă am mai multe contracte?
Contribuțiile la stat (CAS, CASS, impozit pe venit) se rețin separat pentru fiecare contract de muncă, iar statul le cumulează la nivel individual.
Am nevoie de acordul angajatorului pentru al doilea contract?
Nu, cu excepția cazului în care există clauze speciale (de exemplu, clauza de exclusivitate sau neconcurență).
Pot încheia contracte de muncă în domenii diferite?
Da. Poți lucra simultan în domenii diferite, atâta timp cât reușești să îți organizezi programul și să respecți cerințele fiecărui loc de muncă.
Cum influențează mai multe contracte dreptul la concediu?
Fiecare contract are propriul drept la concediu de odihnă, stabilit proporțional cu norma de lucru și cu prevederile contractuale.
Codul Muncii nu cuprinde toate situațiile care pot să apară, în practică, în relația dintre angajat și angajator. Normele prevăzute de Codul Muncii trebuie respectate, dar sunt situații în care realitatea depășește prevederile cadrului legal. În aceste cazuri, specialiștii în legislația muncii și managerii de resurse umane impun o interpretare logică și realistă a prevederilor legale.
👉 Dacă ești în căutarea unui loc de muncă, OLX te ajută să îl găsești pe cel potrivit pentru tine. Descoperă aici sute de joburi la care poți aplica simplu și rapid, astfel încât din candidat, să devii proaspăt angajat.
Autor: Vladimir Desliu
30 September 2025
