INDEPENDENT

Totul despre reținerile salariale – când se fac și în ce condiții

5 august 2019

Autor:

Deși este un subiect sensibil și deloc plăcut este necesar să îl înțelegem, poate chiar înainte de a decide să facem un credit bancar. Instabilitatea situației economice specifică zilelor noastre,  situațiile imprevizibile care apar în domeniul carierei îi pot conduce pe numeroși salariați în imposibilitatea de a-și achita ratele la timp, împrumuturile făcute sau alte datoriile. Din acest motiv, am decis să vorbim în acest articol despre:

Ce tipuri de rețineri salariale există
Care sunt sumele maxime care se pot reține din salariu
Venituri din care nu se pot face rețineri
Cum se înființează reținerile salariale

Ce tipuri de rețineri salariale există

Înainte de a prezenta condițiile legale în care se pot reține sume din salariu, este bine să specificăm cine poate obține dreptul de a face aceste popriri. De regulă, reținerile pot fi efectuate de:

  • angajator, în cazul în care are de recuperat de la angajatul său anumite despăgubiri pentru eventuale prejudicii aduse;
  • instanța competentă, creditorii salariatului (bănci, titularii pensiei de întreținere, statul român) – spre exemplu, în situația în care băncile sau alți creditori trebuie să recupereze  în baza unor titluri executorii ratele neplătite la timp de salariatul care a făcut un împrumut sau în situația în care părintele dator să plătească pensia alimentară nu a efectuat plata la termenul corespunzător.
retineri salariale

În practică, cele mai întâlnite categorii de rețineri sunt următoarele: 

  • Sumele necesare pentru întreținerea copiilor minori (în baza documentului justificativ se va reține 1/4 din venitul lunar realizat de părintele care trebuie să plătească pensia alimentară); 
  • Datoriile către bănci sau alți creditori, sumele restante contractelor de credite stabilite în baza titlului executoriu emis de instanța competentă;
  • Sume datorate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, impozite și alte contribuții neachitate la timp;
  • Anumite sancțiuni stabilite în urma unei cercetări disciplinare în care s-a dovedit săvârșirea unei abateri.

Indiferent de categoria și caracteristicile popririi, un angajator sau o terță persoană nu poate să rețină din salariul angajaților fără să îndeplinească anumite proceduri legale, prevăzute atât de Codul Muncii (art. 169), cât și de Codul de Procedură Civilă (art. 729 și art. 780). Astfel, reținerile salariale pot fi efectuate conform următoarelor prevederi legale: 

  • Art. 169 din Codul Muncii spune că „nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege”, iar „reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă”;
  • Angajatorul nu are voie să rețină din salariul angajaților fără hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, chiar dacă angajatul și-a dat consimțământul;
  • În cazul în care angajatul are mai multe popriri, ele trebuie efectuate în următoarea ordine:      
  1. Datoriile pentru întreținerea copiilor minori, conform Codului familiei;
  2. Contribuțiile şi impozitele datorate către stat;
  3. Daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;
  4. Acoperirea altor datorii.
  • Codul de Procedură Civilă stabilește că dacă există mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

Care sunt sumele maxime care se pot reține din salariu

Indiferent de natura lor, reținerile se vor face din salariul net, adică cel care rămâne după plata CAS, CASS și al celorlalte contribuții obligatorii. Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare, direct de pe cardul bancar. De aceea este important ca în cazul în care ai astfel de popriri să fii atent la sumele cu care alimentezi cardul. De exemplu, alocația de stat pentru copii este un venit ce nu poate fi urmărit silit, însă se poate întâmpla ca banca să efectueze poprirea.

Oricum ar fi, legea stabilește că totalul de rețineri salariale nu poate depăși jumătate din salariul net pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii și 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. De asemenea, în cazul în care există mai multe datorii, urmărirea nu poate depăși 1/2 din venitul lunar net, iar dacă venitul în sine este foarte mic, executorul poate să rețină doar ce depășește jumătate din salariul minim net pe economie. 

Venituri din care nu se pot face rețineri

Conform Codului de Procedură Civilă există situații în care veniturile nu pot fi reținute, astfel sumele excluse de la urmărire sunt:

  • Ajutoarele de somaj sau compensațiile pentru desfacerea contractului de muncă;
  • Ajutoarele acordate în caz de deces;
  • Ajutoarele de maternitate;
  • Despăgubirile pentru daune provocate prin moarte sau prin vătămare corporală;
  • Alocațiile și indemnizațiile primite de mămici pentru copii și ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav;
  • Bursele de studii acordate de stat;
  • Indemnizațiile de detașare, delegare, sumele din diurne.

Cum se înființează reținerile salariale

Potrivit procedurii civile reținerile salariale pot fi făcute în baza unor titluri executorii sau direct de către angajator printr-o cerere de încuviințare a executării silite. Cel asupra căruia se aplică reținerile va primi un act normativ, numit încheiere de încuviințare a executării prin care persoana în cauză este înștiințată că are datorii al căror termen de plată a fost depășit.

De asemenea, acest act normativ menționează data la care începe eventuala executare silită și  veniturile care vor fi supuse urmăririi silite. Potrivit art. 781, alin. 1 din Codul de Procedură Civilă, aceste venituri pot fi: sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. În condiţiile art. 733, alin. (1) pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său.

Cunoașterea legislației, reglementărilor și condițiilor în care se aplică reținerile salariale te scutește de multe încurcături în cazul în care te confrunți cu această situație. Primul pas pentru rezolvarea problemei este să te informezi cu privire la ea și să afli toate detaliile de care ai nevoie. 

Sursă foto: Shutterstock


Autor:
5 august 2019

Ultimele locuri de munca de pe OLX

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

− 4 = 2

Alte articole