Subiectul pensiei este unul de actualitate în permanență, o temă despre care se discută încă din momentul în care începi să lucrezi la primul tău loc de munca. Pensia este o formă de asigurare socială acordată în sistemul public de pensii, însă, opțional, poți cotiza și la fondul unei pensii private.
Pentru a putea beneficia de pensie, trebuie să îndeplinești două criterii esențiale:
- Să împlinești vârsta de pensionare;
- Să atingi stagiul de cotizare (perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii) minim care, potrivit Legii 263/2010, este de cel puțin 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Iar dacă vrei să afli mai multe despre pensie și despre condițiile de acordare a sa, ți-am pregătit mai jos un ghid cu informațiile pe care ar trebui să le cunoști pe această temă.
Pensia – cadrul legislativ
Tipuri de pensii
Care este vârsta de pensionare
Cum se calculează pensia
Calcul vârsta pensionare
Pensia – cadrul legislativ
Pensia este un tip de asigurare socială acordată prin sistemul public de pensii. La împlinirea vârstei de pensionare și după atingerea pragului minim al stagiului de cotizare, orice persoană are dreptul la pensie, sumă pe care urmează să o primească lunar pentru tot restul vieții. Dreptul la pensie este garantat de stat.
Situația pensiilor în Romania este reglementată prin Legea 263/2010, în care sunt menționate și principiile care stau la baza sistemului public de pensii:
- principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la sistem;
- principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au obligația de a contribui la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
- principiul contributivităţii, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii;
- principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii, contribuabili şi beneficiari un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică;
- principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
- principiul solidarităţii sociale, conform căruia participanţii la sistemul public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
- principiul autonomiei, ce are la bază administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii;
- principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se poate prescrie;
- principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial.
Tipuri de pensii
În mod tradițional, sistemul de pensii din țara noastră este structurat în trei categorii (piloni), în funcție de proveniența banilor:
- Pensia de stat (pilonul I), care este plătită obligatoriu de la bugetul statului în baza contribuțiilor aduse de fiecare salariat pe parcursul perioadei sale de muncă;
- Pensia privată obligatorie (pilonul II), o pensie cu un statut special, în sensul în care e plătită tot de la bugetul statului în baza contribuțiilor salariaților (e parte din pensia de stat), dar este administrată de o companie de asigurări;
- Pensia privată facultativă (pilonul III), la care nu contribuie decât cei care își doresc acest lucru. Pentru a beneficia de un venit suplimentar peste ani, trebuie să depui lunar o anumită sumă către un fond privat de pensii (pragul minim este stabilit de fiecare fond de pensii facultative în parte, iar pragul maxim este 15% din venitul tău lunar brut. Pensia facultativă poate fi accesată după împlinirea vârstei de 60 de ani.
Pe de altă parte, în funcție de condițiile de acordare a lor, Legea nr. 263/2010 prevede următoarele categorii de pensii:
- pensia pentru limită de vârstă;
- pensia anticipată;
- pensia anticipată parţială;
- pensia de invaliditate;
- pensia de urmaş.
Pensia pentru limita de vârstă
Aceasta se acordă persoanelor care îndeplinesc la momentul pensionării cele două criterii de bază: atingerea vârstei standard de pensionare (63 de ani pentru femei începând din acest an, respectiv 65 de ani pentru bărbați) și a stagiului minim de cotizare, care este de 15 ani atât în cazul femeilor, cât și în cel al bărbaților (de asemenea, stagiul complet de cotizare este, conform legii, de 35 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați).
Criteriile de mai sus sunt valabile pentru cei care muncesc în condiții normale. Există totuși câteva excepții de la aceste reguli, în sensul în care pragul vârstei de pensionare poate scădea pentru cei care lucrează în condiții speciale sau deosebite.
La articolul 30 din Legea nr. 263/2010 sunt prezentate locurile de muncă în condiţii speciale:
- Posturile din unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
- Posturile din cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;
- Posturile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
- Posturile din aviaţia civilă, pentru personalul navigant;
- Posturile din sectoarele care utilizează materii explozive, pulberi și muniții;
- Posturile din sectorul artistic prevăzute în anexa nr. 4 din lege (balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreț de circ, dresor de animale, solist de operă, cascador, instrumentist).
Conform legii, reducerea vârstei standard de pensionare se face cu 15-20 ani. Condiția este ca vârsta redusă de pensionare să nu fie mai mică de 45 de ani.
Pensia anticipată
Aceasta se poate acorda, potrivit legii, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege.
Persoanele eligibile pentru ieșirea la pensie anticipată sunt și cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care au realizat stagiul minim de cotizare în specialitatea lor (care este de 20 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați).
Pensia anticipată parțială
Aceasta se acordă în condiții similare cu pensia anticipată, diferența fiind că cea parțială poate fi oferită cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare atât persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
Pensia de invaliditate
Un alt tip de pensie este cea de invaliditate, care se acordă, în condiții speciale, acelor persoane care și-au pierdut total sau cel puțin pe jumătate capacitatea de muncă din cauza următorilor factori:
- accidente de munca şi boli profesionale, conform legii;
- neoplazie, schizofrenie şi SIDA;
- boli obişnuite şi accidente care nu au legătură cu munca.
Potrivit Legii nr. 263/2010, la pensie de invaliditate au dreptul și elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, dar și persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă în urma participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
Pensia de urmaș
După cum îi spune și denumirea, pensia de urmaș se acordă copilului/copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Și în acest caz, conform legii, există mai multe criterii în funcție de care e acordată pensia de urmaș. De exemplu, copiii pot primi pensie de urmaș în următoarele condiții:
- până la împlinirea vârstei de 16 ani;
- dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
- pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre cele două situaţii prevăzute mai sus.
În cazul soțului supraviețuitor, legea spune că are dreptul la pensie de urmaș pe tot parcursul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. În situația în care durata căsniciei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Care este vârsta de pensionare
Tipul de pensie acordat cel mai des este pensia pentru limită de vârstă, în condițiile legii. Vârsta standard pentru pensionare este, în momentul de față, de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.
Există însă și câteva excepții de la această regulă. De exemplu, în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) din Legea 263/2010, cadre militare în activitate, soldați și gradați voluntari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare și persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții de lucru deosebite.
Cum se calculează pensia
Conform legii, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
- Punctajul mediu anual e obținut prin împărțirea numărului total de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare;
- Valoarea punctului de pensie este stabilită prin lege. În România, la 1 septembrie 2021, punctul de pensie va ajunge la 1.875 de lei.
Calcul vârsta pensionare
Pentru a-ți calcula punctajul mediu anual, trebuie să știi, în primul rând, care a fost punctajul lunar (se determină prin împărțirea venitului brut realizat la venitul brut mediu pe economie). Apoi, punctajul mediu anual e determinat din suma punctajelor lunare împărțită la 12, iar numărul total de puncte este, de fapt, suma totală a punctajelor medii anuale.
În cazul persoanelor care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar se va corecta cu raportul dintre contribuția datorată la sistemul public de pensii și contribuția care este prevăzută de legislația în vigoare pentru condiții de lucru normale.
Tabel pensionare
Vârsta standard de pensionare, numărul de ani aferenți stagiului complet de cotizare și cel al stagiului minim de cotizare pentru femei și bărbați se determină în funcția de vârsta fiecărei persoane.
În prezent, vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați, stagiul minim de cotizare este de 15 ani iar cel complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați. Totuși, aceste condiții de pensionare nu sunt în totalitate în vigoare, ci urmează să fie implementate gradual.
Dacă în cazul bărbaților vârsta de pensionare a crescut deja de la 64 de ani la 65 de ani în intervalul ianuarie 2011- ianuarie 2015, creșterea vârstei de pensionare pentru femei de la 59 la 63 de ani a început în ianuarie 2011 și urmează să ajungă, gradual, la prevederile actuale, abia în ianuarie 2030. De aceea, pentru a afla cu exactitate, când poți ieși la pensie și ce stagiu de cotizare trebuie să îndeplinești, în funcție de vârsta ta, în cele ce urmează îți prezentăm un tabel în care sunt incluse toate aceste informații:
Sursa foto: Shutterstock.com
Se pare ,ca orice informatie ,ca se obtine greu…caci o primesti de la CNPPsau de la CJPP macar dupa luni de zile.Pe mine ma interesa daca cei 5 ani de facultate duc la o crestere a pensiei…Unii spun ca DA altii spun ca NU! Nici pina acum n-am aflat oficial care este adevarul.